Concursuri – post psiholog

Subiectul 1

Enumerați 10 obligații ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, așa cum sunt prevăzute la art. 6 din Ordinul nr.2794/C/2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare.

Subiectul 2

Prezentați Principiul confidențialității și păstrării secretului profesional așa cum este prevăzut în Hotărârea Nr.4CN din 1 noiembrie 2013 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi a Codului de procedură disciplinară.

Subiectul 3

Se dă următoarea situație: În urmă cu trei luni, angajatul M.M., în vârstă de 38 de ani, căsătorit, 2 copii, șef secție de deținere, a fost luat ostatic în cadrul unei revolte de pe secția de deținere, fiind agresat fizic. A fost eliberat după trei zile, dar la debriefing-ul realizat imediat după ieșirea din situație nu au fost evidențiate elemente de risc. După trei luni de la eveniment a fost trimis la cabinetul psihologic de către șefii săi, iar în cadrul interviului inițial acesta reclamă că în ultima perioadă are tot mai frecvent momente în care își reamintește evenimentul și uneori visează ceea ce a trăit atunci când a fost luat ostatic. Totodată, șefii acestuia au semnalat o scădere marcată a interesului pentru activitățile profesionale curente, inclusiv pentru cele care au importanță semnificativă în cadrul programului zilnic, precum și evitarea constantă de către domnul M.M. a activităților de pe secția unde a avut loc evenimentul, a raportului cu deținuții de pe secția respectivă, dar și a conversațiilor cu colegii, despre situația trăită în contextul revoltei. Manifestă insubordonare și tendința de a abandona sarcinile trasate. În cadrul interviului subiectul a mai semnalat dificultăți de adormire, iritabilitate, hipervigilitate și dificultăți în concentrare, precum și diminuarea apetitului, a poftei de mâncare și scăderea tonusului muscular. Totodată, subiectul afirmă că în ultima perioadă răcește mai des, fumează și consumă foarte mult alcool în timpul liber, având uneori accese de veselie nejustificată. Cerințe:

Pe baza informațiilor de mai sus, stabiliți diagnosticul prezumtiv, conform criteriilor prevăzute în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale DSM – IV –TR.
Enumerați toate criteriile, din text, pe care le-ați utilizat în stabilirea diagnosticului de mai sus.

Subiectul 4

Prezentați Evaluarea psihologică în scopul cunoașterii angajaților și Evaluarea psihologică în scop de promovare așa cum sunt prezentate în Tratatul de psihologia muncii – Aplicații practice în organizații și resurse umane Vol 1, Fundamentele psihologiei muncii, Chraif Mihaela.

Subiectul 5

Enumerați tipurile de activități pe care le desfășoară psihologul cu drept de liberă practică, așa cum sunt prevăzute la Art.5 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania. Art. 5

Barem

Varianta 1

Psiholog (resurse umane)

Subiectul 1

Punctaj subiectul 1 - 1,5 puncte

Corectare Candidatul trebuie să enumere oricare 10 dintre obligațiile prevăzute la articolul 6. Fiecare dintre obligațiile enumerate se punctează cu 0,15 puncte. Art. 6 (1) În îndeplinirea atribuţiilor profesionale funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare au obligaţia:

să cunoască, să respecte Constituţia şi legile ţării şi să aplice dispoziţiile legale în conformitate cu atribuţiile ce le revin, cu respectarea eticii profesionale;
să se comporte civilizat şi demn în toate împrejurările, să manifeste stăpânire de sine, amabilitate, politeţe şi să vorbească respectuos şi decent, într-o manieră potrivită cu funcţia pe care o deţin;
să constituie exemple pentru subordonaţi, colegi şi persoanele private de libertate, să creeze un climat corespunzător de muncă şi să contribuie la realizarea şi menţinerea unei imagini pozitive a instituţiei;
să execute, cu profesionalism şi în termenul stabilit, atribuţiile ce îi revin şi să dovedească, în toate împrejurările, cinste, corectitudine, disciplină şi respect faţă de şefii ierarhici, colegi şi subalterni;
să se prezinte la serviciu într-o stare corespunzătoare, să respecte întocmai programul de muncă şi să folosească timpul de lucru, resursele materiale şi financiare ale instituţiei în mod eficient şi raţional, numai pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
să asigure ocrotirea bunurilor instituţiei şi să prevină producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca buni gospodari;
să respecte prevederile legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii;
să nu interzică sau să nu împiedice exercitarea libertăţilor publice şi a drepturilor sindicale ale funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare;
să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
să respecte jurământul de credinţă depus cu ocazia numirii în funcţie;
să nu manifeste toleranţă faţă de abateri şi să informeze autorităţile abilitate cu privire la infracţiunile de care au luat la cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, îndeosebi a actelor de corupţie;
să informeze şeful ierarhic despre existenţa unui conflict de interese privind exercitarea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii. (2) În relaţiile cu persoanele private de libertate, funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare au următoarele obligaţii:
să respecte şi să protejeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor private de libertate, precum şi viaţa, sănătatea şi demnitatea acestora;
să prevină şi să se abţină de la orice acţiune care presupune discriminarea persoanelor private de libertate sau a oricărei alte persoane pe temei de etnie, rasă, naţionalitate, sex şi orientare sexuală, religie, limbă, opinie sau alte temeiuri;
să manifeste înţelegere faţă de problemele persoanelor private de libertate şi respect pentru dreptul acestora la exprimarea opiniilor, în limitele regulilor de ordine şi disciplină stabilite în penitenciar;
să acţioneze pentru influenţarea pozitivă a comportamentului persoanelor private de libertate, atât prin exemplul personal, cât şi prin încurajarea acestora de a-şi asuma răspunderea pentru faptele comise şi de a participa la activităţi specifice astfel încât, la punerea în libertate, să se poată reintegra în societate;
să primească şi să soluţioneze, cu imparţialitate şi în termen legal, cererile, sesizările şi plângerile persoanelor private de libertate sau ale altor persoane;
să sprijine persoanele private de libertate, în limita competenţelor profesionale, pentru rezolvarea legală a problemelor juridice, sociale şi familiale pe care le au pe timpul executării pedepselor pronunţate de instanţele de judecată, dovedind solicitudine şi înţelegere.

Subiectul 2

Punctaj subiectul 2 - 2 puncte

Corectare Principiul confidenţialităţii şi păstrării secretului profesional (1) Prin însăşi natura misiunii sale, psihologul este depozitarul secretelor beneficiarului serviciilor psihologice şi destinatarul informaţiilor sale de natură confidenţială. - 0,10 Fără o garanţie a confidenţialităţii, încrederea în profesia de psiholog şi în activitatea psihologului nu poate exista - 0,20 (2) Obligaţia psihologului cu privire la secretul profesional serveşte atât beneficiarului serviciilor psihologice, cât şi psihologului, fiind în acord cu Constituţia României - 0,10. (3) Obligaţia psihologului cu privire la confidenţialitatea şi secretul profesional nu este limitată în timp - 0,30 Confidenţialitatea şi secretul profesional sunt recunoscute ca fiind, deopotrivă, drepturi şi îndatoriri fundamentale ale psihologului – 0, 40 (4) Psihologul stabileşte prin contractele încheiate şi prin regulamentele interne ale formei de exercitare ale profesiei obligaţia angajaţilor săi şi a oricărei persoane care colaborează cu acesta în activitatea sa profesională să respecte confidenţialitatea şi secretul profesional – 0,40 (5) Psihologul nu poate fi obligat de către angajator sau de către o altă persoană neautorizată – 0,20 / să comunice datele confidenţiale sau secretul profesional, cu excepţia prevederilor exprese ale legii, la solicitarea instanţei de judecată – 0,30

Subiectul 3

Pe baza informațiilor de mai sus, stabiliți diagnosticul prezumtiv, conform criteriilor prevăzute în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale DSM – IV –TR.
Enumerați toate criteriile, din text, pe care le-ați utilizat în stabilirea diagnosticului de mai sus.

Punctaj subiectul 3 - 3 puncte

Corectare:

Diagnosticul prezumtiv potrivit DSM IV – Stres posttraumatic – 0,5 pct Stres posttraumatic: Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic în care ambele dintre cele care urmează sunt prezente:

Persoana a experimentat, a fost martoră ori a fost confruntat cu un eveniment ori evenimente care au implicat moartea efectivă, amenințarea cu moartea ori o vătămare serioasă sau o periclitare a integrității corporale proprii ori a altora – subiectul a fost luat ostatic/ fiind agresat fizic;
Răspunsul persoanei a implicat o frică intensă, neputință sau oroare – subiectul a fost captiv trei zile/ a fost agresat fizic. criteriile, din text, utilizate în stabilirea diagnosticului de mai sus – 2,5 puncte:  își reamintește evenimentul - 0,25 pct.  uneori visează ceea ce a trăit atunci când a fost luat ostatic - 0,25 pct.  scădere marcată a interesului pentru activitățile profesionale curente, inclusiv pentru cele care au importanță semnificativă în cadrul programului zilnic – 0,25 pct.  evitarea conversațiilor cu colegii, despre situația trăită în contextul revoltei - 0,25.  evitarea constantă de către domnul M.M. a activităților de pe secția unde a avut loc evenimentul, a raportului cu deținuții de pe secția respectivă – 0,30 pct.  dificultăți de adormire – 0,30 pct;  iritabilitate – 0,30 pct;  hipervigilitate – 0,30 pct;  dificultăți în concentrare – 0,30 pct;

Subiectul 4

Punctaj subiectul 4 – 1,5 puncte

Evaluarea psihologică în scopul cunoașterii angajaților În multe situații, la rezultatele unor evaluări aptitudinale poate avea acces și managerul firmei – 0,15 Acesta poate solicita astfel de evaluări cu scopul de a-și cunoaște mai bine angajații și de a accelera perioada de acomodare reciprocă, mai ales când una dintre părți este proaspăt venită în firmă – 0.40 În mod similar, se poate solicita redactare unor profiluri psihologice și aptitudinale atunci când, personalul fiind prea numeros sau răspândit în teritoriu, managerul nu poate să-i cunoască direct, în vederea relaționării eficiente cu aceștia - 0.20 Evaluarea psihologică în scop de promovare Evaluarea psihologică în situații de promovare sau trimitere la specializare poate fi organizată în mod similar examenului de selecție profesională – 0,15 Procedura poate fi extrem de simplă (definirea unei liste cu criterii de departajare și analiza candidaților) sau complexă (definirea criteriilor profesionale și psihologice, anunțarea oportunității de promovare, depunerea și analiza dosarelor, realizarea evaluării psihologice, realizarea interviului aprofundat etc.). – 0.40 În cazul complexității proceduri, evaluarea psihologică este centrată pe evaluarea dimensiunii psihologice relevante pentru performanța în funcții de expertiză, elaborare și decizie - 0.20

Subiectul 5

Punctaj subiectul 5 – 1 punct

Psihologul cu drept de libera practica desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:

studiul comportamentului uman si al proceselor mentale – 0,20 pct;
investigarea si recomandarea cailor de solutionare a problemelor psihologice – 0,20 pct;
elaborarea si aplicarea de teste pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici umane – 0,20 pct;
testarea psihologica, prevenirea si psihoterapia tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional – 0,20 pct;
interpretarea datelor obtinute si elaborarea recomandarilor pe care le considera necesare – 0,20 pct. Notă: Se acordă un punct din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 1Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 1

Enumerați categoriile de persoane cărora nu li se aplică regimul de maximă siguranță, conform Legii nr.254/2013. (0,6 p.)
Enumerați criteriile care se au în vedere la stabilirea regimului de executare a pedepsei, conform Legii nr.254/2013 . (1,4 p.)
Enumerați 5 principii după care se conduce exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare, conform Legii nr.293/28.06.2004. (1 p.)
Enumerați valorile etice din sistemul administrației penitenciare, conform Legii nr.293/28.06.2004. (1 p.)
Enumerați criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform D.S.M. IV – TR. (1,5 p.)
Enumerați 10 obligații ale funcționarului public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, conform Legii nr.293/28.06.2004. (1 p.)
Care este numărul minim de ore destinate activităților directe desfășurate cu persoanele private de libertate, conform Ghidului de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar? (0,1 p.)
Când se realizează evaluarea finală și ce analizează, conform Ordinului Ministerului Justiției nr. 2199/C/2011? (0,4 p.)
Ce impune standardul minim privind organizarea și desfășurarea programelor de asistență psihologică generală, conform Ordinului Ministerului Justiției nr. 2199/C/2011? (0,5 p.)
Care este frecvența și durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în situații de criză, conform Ordinului Ministerului Justiției nr. 2199/C/2011? (0,4 p.)
La ce se referă situațiile de criză, conform Ordinului Ministerului Justiției nr. 2199/C/2011? (0,6 p.)
Care sunt tipurile de activități pe care le desfășoară psihologul cu drept de liberă practică, conform Legii nr.213/2004? (0,5 p.)

Barem

Varianta 1

Enumerați categoriile de persoane cărora nu li se aplică regimul de maximă siguranță, conform Legii nr. 254/2013. Baza legală: Art. 35, al.(1) din Legea nr.254/2013 Punctaj: 0,6 puncte. care au împlinit vîrsta de 65 de ani; – 0,2 puncte femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vîrstă de până la un an; – 0,2 puncte

persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum și celor cu afecțiuni locomotorii grave. – 0,2 puncte

Enumerați criteriile care se au în vedere la stabilirea regimului de executare a pedepsei, conform Legii nr.254/2013. Baza legală: Art. 39, al.(2) din Legea nr.254/2013 Punctaj: 1,4 puncte durata pedepsei privative de libertate; – 0,2 puncte gradul de risc al persoanei condamnate; – 0,2 puncte antecedentele penale; – 0,2 puncte vârsta și starea de sănătatea ale persoanei condamnate; – 0,2 puncte conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenție anterioare; – 0,2 puncte

nevoile identificate și abilitățile persoanei condamnate, necesare includerii în programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială; – 0,2 puncte
disponibilitatea persoanei condamnate de a presta muncă și de a participa la activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioasă, instruire școlară și formare profesională. – 0,2 puncte

Enumerați 5 principii după care se conduce exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare, conform Legii nr.293/28.06.2004. Baza legală: Art.5 din Legea nr.293/2004 Punctaj: *1 puncte supunerea deplină față de lege; – 0,2 puncte respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege; – 0,2 puncte

egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale; – 0,2 puncte
responsabilitate și imparțialitate; – 0,2 puncte
eficacitatea în serviciul intereselor generale ale societății; – 0,2 puncte
eficiență în utilizarea resurselor; – 0,2 puncte
ierarhia organizatorică și funcțională. – 0,2 puncte *NOTĂ: se vor puncta oricare 5 principii din cele 7 de mai sus, cu 0,2 puncte fiecare.

Enumerați valorile etice din sistemul administrației penitenciare, conform Legii nr.293/28.06.2004. Baza legală: Art.6 al.(1) din Legea nr.293/2004 Punctaj: 1 puncte. - Integritatea – 0,2 puncte - - - - obiectivitatea – 0,2 puncte transparența – 0,2 puncte receptivitatea – 0,2 puncte responsabilitatea profesională – 0,2 puncte
Enumerați criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform D.S.M. - IV – TR. Baza legală: D.S.M. - IV – TR – pag.706 Punctaj: 1,5 puncte A. Există un pattern pervasiv de desconsiderare și violare a drepturilor altora apărând de la etatea de 15 ani, ca indicat de trei (sau mai multe) dintre următoarele: – 0,2 puncte (1) incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale, indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest; – 0,1 puncte (2) incorectitudine, indicată de mințitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profit sau plăcere personală; – 0,1 puncte (3) impulsivitate sau incapacitate de a plănui dinainte; – 0,1 puncte (4) iritabilitate și agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate; – 0,1 puncte (5) neglijență nesăbuită pentru siguranța sa sau a altora; – 0,1 puncte (6) iresponsabilitatea considerabilă, indicată prin incapacitatea repetată de a avea un comportament consecvent în muncă ori de a-și onora obligaâiile financiare; – 0,1 puncte (7) lipsa de remușcare, indicată prin a fi indiferent, ori a justifica de ce a făcut să sufere ori a maltratat sau a furat de la altul. – 0,1 puncte B. Individul este în etate de cel puțin 18 ani. – 0,2 puncte C. Există proba unei tulburări de conduită cu debut înainte de 15 ani. – 0,2 puncte D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei ori al unui episod maniacal. – 0,2 puncte
Enumerați 10 obligații ale funcționarului public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, conform Legii nr.293/28.06.2004. Baza legală: Art.48 din Legea nr.293/2004 Punctaj: ** 1 puncte să cunoască și să respecte principiile generale prevăzute de Constituție și de celelalte legi, precum și să apere valorile democrației; – 0,1 puncte

să respecte și să protejeze viața, sănătatea și demnitatea păersoanelor private de libertate, drepturile și libertăților acestora; – 0,1 puncte
să împiedice orice acțiune care presupune discriminare pe criterii de etnie, rasă, limbă, naționalitate, sex, apartenență sindicală și religie; – 0,1 puncte
să execute, cu profesionalism și în termenul stabili, toate atribuțiile de serviciu stabilitate prin fișa postului, precum și dispozițiile date de conducătorii ierarhici; – 0,1 puncte
să fie disciplinat, respectuos și corect față de șef, colegi sau subalterni și să respecte ierarhia conferită de funcția și gradul profesional deținute; – 0,1 puncte
să informeze conducătorii ierarhici și celelalte autorități abilitate cu privire la infracțiunile de care au luat la cunoștință în exercitarea atribuțiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, îndeosebi cu privire la faptele de corupție; – 0,1 puncte
să manifeste preocupare și interes pentru perfecționarea nivelului de instruire profesională; – 0,1 puncte
să păstreze secretul de stat și de serviciu, în condițiile legii, precum și confidențialitatea informațiilor sau documentelor care au acest caracter, în condițiile legii; – 0,1 puncte i) j) să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lui politice în exercitarea atribuțiilor ce îi revin; – 0,1 puncte să se conformeze dispozițiilor date de conducătorii ierarhici cărora le este subordonat direct, cu respectarea prevederilor art.4 alin.(3); – 0,1 puncte
să respecte întocmai programul de muncă; – 0,1 puncte
să se prezinte la programul de muncă stabilit, precum și înafara acestuia, în situații temeinic justificate; – 0,1 puncte
să informeze șeful ierarhic despre existența unui conflict de interese privind exercitarea atribuțiunilor de serviciu, în condițiile legii; – 0,1 puncte
în situații de catastrofe, calamități, alarmare ca urmare a revoltelor în penitenciar, evadărilor, părăsirii locurilor de deținere sau alte tuburări de amploare ale activităților în unitățile penitenciare, personalul de penitenciare aflat în activitate este obligat să se prezinte de îndată, la unitatea din care face parte; – 0,1 puncte
la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu oori în caz de mobilizare și război, personalul va acționa conform legii; – 0,1 puncte
în cazul producerii uneia dintre situațiile prevăzute la lit. n) și o), personalul de penitenciare care se află într-o localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Administrației Naționale a Penitenciarelor, informând superiorii săi despre aceasta; – 0,1 puncte
să informeze șeful ierarhic despre existența în unitatea în care își desfățoară activitatea a unor persoane private de libertate care au calitatea de soț/soție sau rude până la gradul II, inclusiv cu acesta ori cu soțul/soția, în situația în care iau la cunoștință de aceste situații; – 0,1 puncte
să aducă la cunoștința compartimentului resurse umane modificările privind domiciliul, după caz, reședința, precum și schimbările intervenite în starea civilă sau date relevante din punct de vedere profesional, în termen de 15 zile de la producerea acestora. – 0,1 puncte **NOTĂ: se vor puncta oricare 10 obligații din cele 18 de mai sus, cu 0,1 puncte fiecare.

Care este numărul minim de ore destinate activităților directe desfășurate cu persoanele private de libertate, conform Ghidului de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar? Baza legală: Ghidul de bune practici pentru psihologul care lucrează în penitenciar – pag.27 Punctaj: 0,1 puncte - minimum 4 ore de activități directe cu persoanele private de libertate. – 0,1 puncte
Când se realizează evaluarea finală și ce analizează, conform Ordinului Ministerului Justiției nr. 2199/C/2011? Baza legală: Art.168 din Ordinul ministrului justiției nr.2199/2011 Punctaj: 0,4 puncte - se realizează la sfârșitul executării pedepsei – 0,2 puncte - analizează evoluția persoanelor private de libertate ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistență psihologică. – 0,2 puncte
Ce impune standardul minim privind organizarea și desfășurarea programelor de asistență psihologică generală, conform Ordinului Ministerului Justiției nr. 2199/C/2011? Baza legală: Art.174 din Ordinul ministrului justiției nr.2199/C/2011 Punctaj: 0,5 puncte - respectarea unui număr de 12 ședințe – 0,25 puncte - cu o frecvență de cel puțin o ședință pe săptămână – 0,25 puncte
Care este frecvența și durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în situații de criză, conform Ordinul ministrului justiției nr.2199/C/2011 Baza legală: Art.180 al.(3) din Ordinul ministrului justiției nr.2199/C/2011 Punctaj: 0,4 puncte - Frecvența consilierilor se stabilește de către specialist, în funcție de tipul problemelor identificate. – 0,2 puncte - Durata consilierilor se stabilește de către specialist, în funcție de tipul problemelor identificate. – 0,2 puncte
La ce se referă situațiile de criză, conform Ordinul ministrului justiției nr.2199/C/2011? Baza legală: Art.180 al.(1) din Ordinul ministrului justiției nr.2199/C/2011 Punctaj: 0,6 puncte Se referă la evenimentele traumatice imprevizibile (0,15 puncte) apărute în contextul existențial al persoanei (0,15 puncte) și care depășesc capacitățile adaptative ale acesteia (0,15 puncte), perturbând semnificativ echilibrul funcțional (0,15 puncte).
Care sunt tipurile de activități pe care le desfășoară psihologul cu drept de liberă practică, conform Legii nr.213/2004? Baza legală: Art.5 din Legea nr.213/2004 Punctaj: 0,5 puncte studiul comportamentului uman și al proceselor mentale; – 0,1 puncte investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice; – 0,1 puncte

elaborarea și aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici umane; – 0,1 puncte
testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional; – 0,1 puncte
interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare. – 0,1 puncte NOTĂ FINALĂ: La calcularea notei, se acordă 1 punct din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 2Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 2

Subiectul 1

(1 punct)

Enumerați principiile şi valorile care stau la baza organizării şi desfăşurării activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare, conform Ordinului Ministrului Justiției nr. 2199/C din 28 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare.

Subiectul 2

(1,5 puncte)

Descrieți evaluarea inițială a minorilor și tinerilor custodiați conform Ghidului de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar.

Subiectul 3

(1,5 puncte)

Descrieți misiunea psihologului, scopul și rolul profesiei de psiholog conform Hotarârii 4CN/2013 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practică și a Codului de procedura disciplinară.

Subiectul 4

(1,5 puncte)

Descrieți tipurile recompenselor acordate persoanelor private de libertate conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Subiectul 5

(1,5 puncte)

Precizați obligațiile funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare în relațiile cu persoanele private de libertate conform Ordinului nr. 2794/C din 8 octombrie 2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administraţiei penitenciare

Subiectul 6

(2 puncte)

Un deținut arestat preventiv pentru evaziune fiscală, fără antecedente penale, este evaluat psihologic în perioada de carantină. Deținutul prezintă neliniște, dificultăți de concentrare și iritabilitate. Relațiile cu familia sunt nealterate și afirmă faptul că nu a avut evenimente negative majore, consum de substanțe sau antecedente psihiatrice diagnosticate. În timpul întrevederii, afirmă că este greu să-și controleze preocuparea. Din alte surse, rezultă că nu interacționează cu colegii de cameră. Cerințe:

Stabiliți și argumentați tipul de tulburare de personalitate în care se încadrează deținutul prezentat mai sus;
Descrieți intervenția cu precizarea regulilor facilitatoare în lucrul cu arestații preventiv; 3 Formulați recomandări de asistență psihologică în raport cu nevoile identificate. Notă: Se acordă un punct din oficiu.

Barem

Varianta 2

Subiectul nr. 1

1 punct

respect faţă de lege; 0,10 umanism; 0,10 acces nediscriminatoriu la educaţie, asistenţă psihologică şi socială; 0,10 individualizarea intervenţiei; 0,10 prioritizarea intervenţiei; 0,10 continuitatea intervenţiei; 0,10 integritate şi profesionalism; 0,20 multidisciplinaritate; 0,10 deschidere către comunitate. 0,10

Subiectul nr. 2

1,5 puncte

se focalizează pe identificarea trăsăturilor dominante ale personalităţii acestora, 0,10 pe măsurarea factorilor cognitivi, 0,10 aptitudinali 0,10 şi stabilirea intereselor, 0,10 precum şi a evidenţierii factorilor psihologici cu relevanţă pentru menţinerea stării de sănătate şi înlăturarea disfuncţiilor apărute. 0,10 Ca obiective ale evaluării inţiale, ce vin să particularizeze şi să completeze tabloul adultului, recomandăm utilizarea următorilor indicatori: stabilirea nivelului intelectual raportat la stadiul de dezvoltare cognitivă, socială şi emoţională; 0,20 măsurarea calităţii interacţiunilor cu părinţii prin stadiul carenţelor structurate 0,20 evaluarea dinamicii volitive, ca factor de mobilizare socială şi relaţională; 0,20 evidenţierea potenţialului sanogenetic, care să stimuleze intervenţia de tip recuperativ; 0,20 etapizarea evoluţiei subiectului în contextul actual de viaţă şi în eventualitatea participării la un program profilactic sau terapeutic. 0,20

Subiectul nr. 3

1,5 puncte

Psihologul studiază comportamentul uman, procesele mentale 0,05 și investighează probleme psihologice din domeniul sănătății, educației, justiției, organizațiilor, muncii, ordinii publice și siguranței naționale, precum și din celelalte domenii de activitate, 0,10 stabilind un psihodiagnostic 0,05 si/sau recomandând căi psihologice de soluționare a problemelor diagnosticate. 0,05 Psihologul concepe și efectuează experimente și observații pentru a analiza caracteristicile psihologice ale oamenilor și animalelor 0,10 si pentru a implementa strategii de intervenție. 0,05 Psihologul analizează influențele eredității, 0,05 mediului, 0,05 educației 0,05 sau a altor factori, asupra psihicului indivizilor. 0,05 Psihologul desfășoară activități de psihodiagnostic, consiliere psihologică, psihoterapie și activități de dezvoltare personală 0,10 pentru prevenirea tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional, în vederea optimizării existenței umane. 0,10 Psihologul elaborează și aplică metode și tehnici de evaluare și asistență psihologică pentru măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici psihoumane, 0,15 interpretează datele obținute, 0,05 stabileste psihodiagnosticul, 0,05 prognoza și înaintează recomandările pe care le consideră necesare, după caz. 0,05 Psihologul realizează evaluări și intervenții specifice și în domeniile: psihodiagnoza și tratamentul bolilor/deficientelor mentale, 0,05 selecția,consilierea și orientarea ocupatională și profesională, 0,05 educația și formarea profesională continuă a adultilor, 0,05 educația, consilierea scolară și dezvoltarea socială a copiilor și adolescenților, 0,05 psihopedagogia specială, 0,05 psihologia organizațiilor militare, 0,05 delincvența juvenilă, 0,05 evaluarea psihologică judiciară și/sau expertiza psihologică. 0,05

Subiectul nr. 4

1,5 puncte

Persoanelor condamnate care au o bună conduită şi au dovedit stăruinţă în muncă sau în cadrul activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale li se pot acorda următoarele recompense: 0,10 ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior 0,10 suplimentarea numărului convorbirilor on-line 0,10 suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite 0,10 suplimentarea dreptului la vizită intimă, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69, cu excepţia alin. (1) lit. d) 0,10 permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an; 0,10 permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an 0,10 permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an 0,10 Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) pot fi acordate de o comisie formată din director, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, 0,30 la propunerea personalului care desfăşoară activităţi directe cu persoanele condamnate, cu avizul şefului secţiei unde sunt deţinute. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numită în acest sens de directorul penitenciarului. 0,10 Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) pot fi acordate de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2). 0,10 Totalul zilelor acordate anual persoanelor condamnate pentru permisiunea de ieşire din penitenciar nu poate depăşi 30 de zile, în situaţia schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate 0,10 Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate dispune, în situaţii temeinic justificate, anularea recompenselor acordate de comisia prevăzută la alin. (2). 0,10

Subiectul nr. 5

1,5 puncte

să respecte şi să protejeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor private de libertate, precum şi viaţa, sănătatea şi demnitatea acestora; 0,25 să prevină şi să se abţină de la orice acţiune care presupune discriminarea persoanelor private de libertate sau a oricărei alte persoane pe temei de etnie, 0,25 rasă, naţionalitate, sex şi orientare sexuală, religie, limbă, opinie sau alte temeiuri; să manifeste înţelegere faţă de problemele persoanelor private de libertate şi respect pentru dreptul acestora la exprimarea opiniilor, în limitele regulilor de ordine şi disciplină stabilite în penitenciar; 0,25 să acţioneze pentru influenţarea pozitivă a comportamentului persoanelor private de libertate, atât prin exemplul personal, cât şi prin încurajarea acestora de a-şi asuma răspunderea pentru faptele comise şi de a participa la activităţi specifice astfel încât, la punerea în libertate, să se poată reintegra în societate; 0,25 să primească şi să soluţioneze, cu imparţialitate şi în termen legal, cererile, sesizările şi plângerile persoanelor private de libertate sau ale altor persoane; 0,25 să sprijine persoanele private de libertate, în limita competenţelor profesionale, pentru rezolvarea legală a problemelor juridice, sociale şi familiale pe care le au pe timpul executării pedepselor pronunţate de instanţele de judecată, dovedind solicitudine şi înţelegere. 0,25

Subiectul nr. 6

2 puncte

Tulburare de adaptare cu anxietate 0,20 Apariția în decurs de 3 luni de la debutul stresorului 0,20 Deteriorare semnificativă în funcționarea socială 0,20 Absența doliului 0,20 Nervozitate, preocuparea sau anxietatea 0,20 Reguli facilitatoare în lucrul cu arestaţii preventiv: alternanţa întrebărilor deschise (mai ales, la începutul intervenţiei) cu întrebări ţintite / închise (în special, după stabilirea unei comunicări deschise şi fluente); 0,20 comunicare nonverbală adecvată; 0,20 reflectări empatice frecvente; 0,20 atenţie la ce spune deţinutul, dar şi la modul în care comunică o anumită informaţie, întrucât pot fi evidenţiate, astfel, date suplimentare referitoare la perspectiva lui asupra lucrurilor (de ex.: ori de câte ori povesteşte despre soţie apare o undă de nervozitate în comportament, deşi prezintă lucruri pozitive despre aceasta). 0,20 Recomandări: - consiliere psihologică 0,10 - consult psihiatric. 0,10

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 3Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 3

Subiectul nr. 1

Deținutul R.C., în vârstă de 44 de ani, divorțat, are doi copii, se află în perioada de carantină și observare, fiind condamnat definitiv la o pedeapsă de 4 ani pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, recidivist, cu multiple condamnări anterioare pentru furt, înșelăciune și infracțiuni la legea circulației. A absolvit 10 clase liceale, este necalificat, cu mai multe locuri de muncă pe perioade scurte de timp, fără ocupație stabilă la depunerea în penitenciar. Este cunoscut din pedepsele anterioare ca având comportamente suicidare recurente, multiple autoagresiuni și amenințări cu suicidul, fiind o persoană dificilă în relațiile cu ceilalți, remarcându-se perioade de mânie, panică și disperare, rar întrerupte de stări de bine și jovialitate. Singura dată când s-a implicat într-un conflict agresiv cu un bărbat a fost atunci când i s-a părut că acesta se uita prea insistent la iubita lui. Nu a putut stabili relații de lungă durată cu persoanele de sex opus, experimentând o teamă intensă de abandon.

Identificați tulburarea de personalitate, descrieți și enumerați criteriile de diagnostic potrivit DSM-IV-TR.
Enumerați demersurile pe care le organizați și desfășurați în calitate de psiholog în următoarele 6 luni de la depunerea în penitenciar și precizați recomandările de intervenție psihologică.

Subiectul nr. 2

Care sunt factorii urmăriți prin aplicarea instrumentului de screening, în cadrul evaluării riscului de suicid, conform Ghidului de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar?

Subiectul nr. 3

Deținutul M.G., în vârstă de 62 de ani, fără antecedente penale, condamnat definitiv la pedeapsa închisorii de 17 ani pentru omor, căsătorit, are doi copii, este încadrat în gradul I de invaliditate și beneficiază de sprijin adecvat din partea mediului de suport.

Stabiliți regimul de executare inițial aplicabil acestei persoane, argumentând criteriul avut în vedere conform Legii nr. 254/2013.
Precizați criteriile pentru stabilirea regimurilor de executare.

Subiectul nr. 4

Enumerați obligațiile funcționarilor publici cu statut special din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor în relațiile cu persoanele private de libertate, conform OMJ nr. 2794/C/2004.

Subiectul nr. 5

Descrieți și explicați principiul informării și obținerii consimțământului prealabil conform Hotărârii 4 CN/2013 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a Codului de procedură disciplinară.

Barem

Varianta 3

Subiectul nr. 1

– 3 puncte

Tulburare de personalitate borderline – 0,25
eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar – 0,15
pattern de relații interpersonale intense și instabile, cu alternare între extremele de idealizare și devalorizare – 0,15
perturbare de identitate: imagine de sine sau conștiință de sine marcat și persistent instabilă – 0,15
impulsivitate în cel puțin două domenii potențial autoprejudiciante – 0,15
comportament, gesturi sau amenințări recurente de suicid ori comportament automutilant – 0,15
instabilitate afectivă datorată unei reactivități marcate a dispoziției – 0,15
sentiment cronic de vid – 0,15
mânie intensă, inadecvată ori dificultate în controlul mâniei – 0,15
ideație paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu stresul – 0,15
Demersurile organizate și desfășurate:
realizează evaluarea psihologică inițială – 0,16
stabilește nevoile și riscurile prioritare de intervenție – 0,16
consemnează informațiile rezultate în fișele de specialitate – 0,16
formulează recomandări de activități și programe pentru planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică – 0,16
realizează intervenția psihologică individuală și de grup – 0,16

Recomandări de intervenție:

consiliere psihologică pentru diminuarea riscului de suicid – 0,20
consult psihiatric de specialitate – 0,20
program de asistență psihologică specifică destinat persoanelor diagnosticate cu afecțiuni psihice – 0,20

Subiectul nr. 2

– 2 puncte

ideație suicidară anterioară – 0,20
ideație suicidară curentă – 0,20
tentativă suicidară în antecedente – 0,20
amenințarea cu suicidul (nu în sensul de șantaj) – 0,20
existența unui plan de suicid – 0,20
tratament psihiatric anterior sau internări – 0,20
pierderi semnificative recente – 0,20
istoric de comportament suicidar în familie – 0,20
risc de suicid într-o pedeapsă anterioară – 0,20
declarații ale personalului penitenciarului că deținutul este în situație de risc – 0,20

Subiectul nr. 3

– 1,80 puncte

regim închis – 0,20
categoria exceptată de la regimul de maximă siguranță: persoane încadrate în gradul I de invaliditate și persoane cu afecțiuni locomotorii grave – 0,20
criterii:
durata pedepsei privative de libertate – 0,20
gradul de risc – 0,20
antecedentele penale – 0,20
vârsta și starea de sănătate – 0,20
conduita persoanei condamnate, inclusiv în detențiile anterioare – 0,20
nevoile identificate și abilitățile necesare includerii în programe educaționale, psihologice și sociale – 0,20
disponibilitatea de a presta muncă și de a participa la activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională – 0,20

Subiectul nr. 4

– 1,20 puncte

respectarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor private de libertate – 0,20
prevenirea și abținerea de la discriminare – 0,20
înțelegere față de problemele persoanelor private de libertate și respect pentru exprimarea opiniilor – 0,20
influențarea pozitivă a comportamentului prin exemplul personal și încurajarea asumării răspunderii – 0,20
primirea și soluționarea imparțială și în termen legal a cererilor, sesizărilor și plângerilor – 0,20
sprijinirea persoanelor private de libertate, în limita competențelor profesionale, pentru rezolvarea legală a problemelor juridice, sociale și familiale – 0,20

Subiectul nr. 5

– 1 punct

psihologul informează beneficiarul despre condițiile, metodologia, particularitățile și riscurile serviciului – 0,20
înaintea serviciilor sunt cunoscute condițiile, scopul, durata, procedurile, metodele, riscurile, beneficiile, limitele confidențialității și dreptul de retragere – 0,20
evaluarea/intervenția se face după consimțământul prealabil, liber, în cunoștință de cauză, exprimat în scris; consimțământul poate fi retras oricând – 0,20
în urgență, dacă nu se poate obține consimțământul, se poate interveni imediat în interesul beneficiarului – 0,20
când beneficiarul nu are capacitatea de a consimți, este necesar acordul reprezentantului legal ori autorizarea prevăzută de lege – 0,20

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 4Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 4

Enumeraţi principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, valorile etice stipulate în statutul profesiei şi elementele care conferă statut special funcţionarilor publici, conform OMJ 2794/C/2004.
Descrieţi dreptul la vizită intimă a persoanelor condamnate, conform Legii nr. 254/2013.
Enumeraţi sancţiunile care pot fi aplicate deţinuţilor în cazul săvârşirii abaterilor disciplinare, conform Legii nr. 254/2013.
În baza OMJ 2199/C/2011, enumeraţi principiile şi valorile cu respectarea cărora se realizează activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare. De asemenea, precizaţi în funcţie de ce anume se organizează şi se desfăşoară acestea.
Ce vizează demersurile de asistenţă psihologică şi care sunt documentele în care aceste demersuri sunt consemnate, conform OMJ 2199/C/2011?
Deţinutul C.F., de sex masculin, în vârstă de 35 de ani, recidivist, cu o condamnare definitivă de 3 ani pentru infracţiunea de furt este dependent de heroină. Se cer următoarele:
- arătaţi ce tip de regim de executare a pedepsei i s-a stabilit iniţial, conform Legii nr.

254/2013;

enumeraţi 3 criterii pentru dependenţa de heroină conform DSM IV pe care le veţi avea în vedere în intervenţia psihologică asupra condamnatului;
specificaţi şi justificaţi 3 demersuri sau activităţi ale intervenţiei dumneavoastră terapeutice. Notă:. Timpul alocat pentru elaborarea lucrărilor scrise este de 3 ore din momentul comunicării subiectelor.

Barem

Varianta 4

Enumeraţi principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, valorile etice stipulate în statutul profesiei şi elementele care conferă statut special funcţionarilor publici, conform OMJ 2794/C/2004. Total: 2 puncte Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare sunt: - supunerea deplină faţă de lege – 0,10 puncte - respectarea drepturilor persoanelor private de libertate (0,05 puncte), în condiţiile prevăzute de lege (0,05 puncte); - egalitatea şanselor - 0,10 puncte - responsabilitate (0,05 puncte) şi imparţialitate (0,05 puncte)
- eficacitate în serviciul intereselor generale ale societăţii - 0,10 puncte - eficienţă în utilizarea resurselor - 0,10 puncte - ierarhia organizatorică (0,05 puncte ) şi funcţională (0,05 puncte)

Valorile etice stipulate în statutul profesiei: - integritate – 0,10 puncte - obiectivitate – 0,10 puncte - transparenţă – 0,10 puncte - receptivitate – 0,10 puncte - responsabilitate profesională - 0,10 puncte Elementele care conferă statut special funcţionarilor publici: - importanţa socială a activităţilor desfăşurate - 0,10 puncte - natura atribuţiilor de serviciu (0,10 puncte) care implică îndatoriri (0,05 puncte) şi riscuri deosebite (0,05 puncte) - condiţiile specifice de muncă (0,05 puncte) determinate de mediul închis (0,05 puncte) - gradul de periculozitate al persoanelor private de libertate - 0,10 puncte - presiunile - 0,10 puncte - ameninţările - 0,10 puncte - stresul permanent - 0,10 puncte

Descrieţi dreptul la vizită intimă a persoanelor condamnate, conform Legii nr. 254/2013. Total: 1,40 puncte Pot beneficia de vizită intimă persoanele condamnate care îndeplinesc, cumulativ (0,05 puncte) , următoarele condiţii: - sunt condamnate definitiv (0,05 puncte) şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate (0,05 puncte) - nu sunt în curs de judecată în calitate de inculpat – 0,10 puncte - există o relaţie de căsătorie (0,05 puncte), dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie (0,05 puncte) sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilite între soţi (0,05 puncte) - nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea de ieşire din penitenciar - 0,10 puncte - nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime (0,10 puncte), sau sancţiunea a fost ridicată (0,05 puncte) - participă activ la programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială (0,10 puncte) ori la muncă (0,10 puncte) Persoana condamnată căsătorită poate beneficia de vizită intimă numai cu soţul sau soţia - 0,10 puncte Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relaţie similară relaţiilor stabilite între soţi anterior datei primirii în penitenciar - 0,10 puncte Dovada existenţei relaţiei de parteneriat se face prin declaraţie pe propria răspundere(0,05 puncte), autentificată de notar (0,05 puncte) Directorul penitenciarului poate aproba vizite intime între persoane condamnate - 0,10 puncte Numărul(0,05 puncte), periodicitatea (0,05 puncte) şi procedura (0,05 puncte) desfăşurării vizitelor intime se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Enumeraţi sancţiunile care pot fi aplicate deţinuţilor în cazul săvârşirii abaterilor disciplinare, conform Legii nr. 254/2013. Total – 0,60 puncte Sancţiunile care pot fi aplicate deţinuţilor în cazul săvârşirii abaterilor disciplinare: - avertismentul - 0,10 puncte - suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale, artistice şi sportive (0,05 puncte), pe o perioadă de cel mult o lună (0,05 puncte) - suspendarea dreptului de a presta o muncă (0,05 puncte) pe o perioadă de cel mult o lună (0,05 puncte) - suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiţionare, corespondenţă şi asistenţă medicală (0,05 puncte) pe o perioadă de cel mult două luni (0,05 puncte) - suspendarea dreptului de a primi vizite (0,05 puncte) pe o perioadă de cel mult 3 luni (0,05 puncte) - izolarea (0,05 puncte) pentru maximum 10 zile (0,05 puncte)
În baza OMJ 2199/C/2011, enumeraţi principiile şi valorile cu respectarea cărora se realizează activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare. De asemenea, precizaţi în funcţie de ce anume se organizează şi se desfăşoară acestea. Total: 1,50 puncte Organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare se realizează cu respectarea următoarelor principii şi valori: - respect faţă de lege - 0,10 puncte - umanism - 0,10 puncte - acces nediscriminatoriu la educaţie, asistenţă psihologică şi socială - 0,10 puncte - individualizarea intervenţiei - 0,10 puncte - prioritizarea intervenţiei - 0,10 puncte - continuitatea intervenţiei - 0,10 puncte - integritate (0,05 puncte) şi profesionalism (0,05 puncte) - multidisciplinaritate - 0,10 puncte - deschidere către comunitate - 0,10 puncte Activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare se organizează şi se desfăşoară în funcţie de: - standardele naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi sociale a persoanelor private de libertate - 0,10 puncte - caracteristicile (0,10 puncte) şi nevoile educative, psihologice şi sociale ale persoanelor private de libertate (0,10 puncte) - momentul traseului execuţional - 0,10 puncte - tipul regimului de executare a pedepsei privative de libertate - 0,10 puncte - specificul fiecărui loc de deţinere - 0,10 puncte
Ce vizează demersurile de asistenţă psihologică şi care sunt documentele în care aceste demersuri sunt consemnate, conform OMJ 2199/C/2011? Total: 1,50 puncte Demersurile de asistenţă psihologică şi socială vizează identificarea nevoilor (0,20 puncte), a riscurilor de a dezvolta comportamente dezadaptative (0,20 puncte), precum şi particularizarea intervenţiilor în funcţie de specificul fiecărei categorii de persoane private de libertate(0,20 puncte). Documentele în care sunt consemnate demersurile de asistenţă psihologică şi socială desfăşurate cu persoanele private de libertate sunt: - orarul specialistului - 0,10 puncte - registrul specialistului - 0,10 puncte - fişele specifice din dosar - 0,10 puncte - fişa de consiliere individuală - 0,10 puncte - documentele constitutive ale mapei documentare a programului de asistenţă psihologică - 0,10 puncte - proiectul de activitate - 0,10 puncte - documentele întocmite cu ocazia întrunirii comisiilor prevăzute de Lege - 0,10 puncte - documentele întocmite la solicitarea instanţei (0,10 puncte) sau în vederea completării dosarului de graţiere individuală - 0,10 puncte
Deţinutul C.F., de sex masculin, în vârstă de 35 de ani, recidivist, cu o condamnare definitivă de 3 ani pentru infracţiunea de furt este dependent de heroină. Se cer următoarele:
- arătaţi ce tip de regim de executare a pedepsei i s-a stabilit iniţial, conform Legii nr.

254/2013;

enumeraţi 3 criterii pentru dependenţa de heroină conform DSM IV pe care le veţi avea în vedere în intervenţia psihologică asupra condamnatului;
specificaţi şi justificaţi 3 demersuri sau activităţi ale intervenţiei dumneavoastră terapeutice. Total: 2 puncte
tipul regimului de executare a pedepsei: regim semideschis (0,20 puncte)
Pentru oricare 3 dintre următoarele criterii se vor acorda câte 0,20 puncte: - toleranţă la heroină; - abstinenţă la heroină; - substanţa este luată adesea în cantităţi mai mari sau o perioadă mai lungă de timp decât era preconizat; - există o dorinţă persistentă sau eforturi infructuoase de a suprima sau controla uzul de substanţă; - o mare parte a timpului este risipită în activităţi necesare obţinerii substanţei, uzului substanţe sau recuperării din efectele acesteia; - activităţi sociale, profesionale sau recreaţionale sunt abandonate sau reduse din cauza uzului de substanţă; - uzul de substanţă este continuat în dispreţul faptului că ştie că are o problemă somatică sau psihologică, persistentă sau recurentă, care este posibil să fi fost cauzată sau exarcebată de substanţă. c) Pentru specificarea oricăror 3 dintre următoarele demersuri sau activităţi se acordă 0,10 puncte: - evaluare - consiliere - psihoterapie - program de asistenţă psihologică specifică adresat persoanelor private de libertate care aparţine categoriei celor cu antecedente în adicţii, consum de droguri ori alte substanţe psihotrope
program de asistenţă psihologică generală - comunitate terapeutică. Pentru fiecare justificare se acordă câte 0,30 de puncte: - Evaluarea psihologică, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers psihologic şi are în vedere identificarea principalelor riscuri şi nevoi psihologice, în scopul orientării intervenţiei specifice. - Consilierea psihologică este demersul semistructurat cu caracter specific, susţinut în scopul prevenţiei şi ameliorării problemelor emoţionale, cognitive, de comportament şi al asistării persoanei private de libertate în identificarea soluţiilor necesare pentru depăşirea dificultăţilor cu care se confruntă. - Includerea unei persoane private de libertate în psihoterapie este condiţionată de identificarea la aceasta a motivaţiei pentru schimbare, a resurselor intelectuale necesare parcurgerii unui demers de acest tip şi a incompatibilităţii altor demersuri de asistenţă psihologică specifică derulate în penitenciar cu particularităţile de personalitate ale subiectului. - Programul de asistenţă psihologică specifică reprezintă demersul structurat cu caracter specific ce cuprinde ansamblul metodelor şi tehnicilor psihologice, care se adresează nevoilor şi riscurilor identificate, în vederea ameliorării conduitelor dezadaptative ale persoanelor private de libertate. - Programul de asistenţă psihologică generală reprezintă demersul structurat cu caracter general care vizează dezvoltarea deprinderilor, atitudinilor prosociale, abilităţilor rezolutive sau întărirea comportamentelor dobândite în cadrul programelor de asistenţă psihologică specifică, în vederea creşterii şanselor de reintegrare socială în perioada postdetenţie. - Comunitatea terapeutică impune existenţa şi amenajarea unui spaţiu delimitat fizic unde, pe baza unor strategii şi principii de lucru specifice, persoanele private de libertate beneficiază, pe termen mediu sau lung, de asistenţă specifică în scopul schimbării comportamentale, al învăţării şi exersării de noi abilităţi şi responsabilităţi sociale, prin maximizarea implicării şi participării fiecărui beneficiar în propriul proces de reabilitare. Notă:. Nota 1 se acordă din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologPenitenciarul Poarta AlbăVarianta 5Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaPenitenciarul Poarta Albă

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 5

Ofițer psiholog

Subiectul 1

Descrieţi tipurile recompenselor acordate persoanelor private de libertate conform Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Subiectul 2

Cu ocazia Zilei dedicate reducerii riscului de suicid în cadrul campaniei de prevenire “Eşti de neînlocuit!”, sunteţi coordonatorul proiectului de activitate psihologică pentru persoanele private de libertate repartizate pe secţia de arestaţi preventiv. Ce curpinde proiectul de activitate, pe care le îl întocmiţi, potrivit OMJ nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare?

Subiectul 3

Subiectul 4

Subiectul 5

Subiectul C.C., de sex masculin, în vârstă de 23 ani, condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 7 ani şi 4 luni pentru infracţiunea de tâlhărie calificată, este prezentat pentru evaluare psihologică în urma unui conflict spontan la curtea de plimbare: altercaţii fizice între doi deţinuţi, el fiind iniţiatorul. Din anamneză rezultă faptul că subiectul este recidivist, a mai executat o pedeapsă privativă de libertate în minorat pentru infracţiunea de furt calificat. De la vârsta de 12 ani a început să fure, iar la aproximativ 10 ani a afirmat că a fugit de acasă pentru că a vrut „să stea la prieteni ca să se distreze”. A fost exmatriculat în clasa a IV a din cauza numeroaselor absenţe şi abateri disciplinare. Cele mai dese abateri se datorau faptului că încălca regulamentul şcolar înjurând profesorii şi lovind ceilalţi elevi. Din interviul clinic rezultă faptul că nu anticipează consecinţele acţiunilor sale şi nu manifestă regret.

Identificaţi tulburarea de personalitate.
Enumerati 3 criterii de diagnostic, conform Manualului de Diagnostic şi Statistică a tulburărilor mentale DSM –IV-TR.
Ce recomandare faceţi pentru etapa de intervenţie psihologică specifică?

Timp de redactare a lucrării: 3 ore

Barem

Varianta 5

Subiectul 2

Total punctaj: 1,50 pct. - Persoanelor condamnate care au o bună conduită şi au dovedit stăruinţă în muncă sau în cadrul activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale li se pot acorda următoarele recompense - 0,10 pct - Ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior - 0,10 pct - Suplimentarea numărului convorbirilor on-line - 0,10 pct - Suplimentarea dreptului la pachete şi/sau vizite - 0,10 pct - Suplimentarea dreptului la vizită intimă, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69, cu excepţia alin. (1) lit. d) - 0,10 pct - Permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an - 0,10 pct - Permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 zile pe an - 0,10 pct - Permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 zile pe an - 0,10 pct - Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. a) -e) pot fi acordate de o comisie formată din director, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială - 0,30 pct - La propunerea personalului care desfăşoară activităţi directe cu persoanele condamnate, cu avizul şefului de secţie unde sunt deţinute. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numită în acest sens de directorul penitenciarului - 0,10 pct - Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) pot fi acordate de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2) - 0,10 pct - Totalul zilelor acordate anual persoanelor condamnate pentru permisiunea de ieşire din penitenciar nu poate depăşi 30 zile, în situaţia schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate - 0,10 pct - Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate dispune, în situaţii temeinic justificate, anularea recompenselor acordate de comisia prevăzută la alin. (2) - 0,10 pct Total punctaj: 1,50 pct. Cu ocazia Zilei dedicate reducerii riscului Justificarea - 0,25 pct. - de suicid în cadrul campaniei de prevenire “Eşti de neînlocuit!”, sunteţi coordonatorul proiectului de - - Scopul - 0,25 pct. Tabelul nominal cu participanţii - 0,25 pct. Resursele umane şi materiale - 0,25 pct. - - Desfăşurarea propriu-zisă a activităţii - 0,25 pct. Raportul de evaluare finală - 0,25 pct. activitate psihologică pentru persoanele private de libertate repartizate pe secţia de arestaţi preventiv. Ce curpinde proiectul de activitate, pe care le îl întocmiţi, potrivit OMJ nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare?

Subiectul 3

Total punctaj: 2 pct.

Care sunt factorii urmăriţi prin aplicarea instrumentului de screening, în cadrul evaluării riscului de suicid, conform Ghidului de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar? -Ideaţie suicidară anterioară - 0,20 pct. -Ideaţie suicidară curentă - 0,20 pct -Tentativă suicidară în antecedente - 0,20 pct -Ameninţarea cu suicidul (nu în sensul de şantaj) - 0,20 pct -Existenţa unui plan de suicid - 0,20 pct -Tratament psihiatric anterior sau internări - 0,20 pct -Pierderi semnificative recente (relaţii, moartea unei persoane apropiate etc.) - 0,20 pct -Istoric de comportament suicidal în familie - 0,20 pct -Risc de suicid într-o pedeapsă anterioară – 0,20 pct -Declaraţiile obţinute de la personalul penitenciarului că deţinutul este în situaţie de risc - 0,20 pct

Subiectul 4

Total punctaj: 1pct.

Enumeraţi elementele caracteristice ale “Principiului asigurării demnităţii şi respectului pentru fiinţe”, conform Hotărârii 4CN/2013 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi a Codului de procedură disciplinară. -Psihologul acţionează întotdeauna pentru oameni şi în interesul acestora, valoarea socioeconomică a activităţii de psiholog fiind recunoscută prin lege. Psihologul este obligat să manifeste preocupare, empatie, respect şi întelegere faţă de beneficiari şi faţă de problemele acestora, acţionând întotdeauna fără manifestări de autoritate şi fără să exploateze situaţia beneficiarului serviciilor psihologice - 0,20 pct -Psihologul prestează serviciile psihologice nediscriminatoriu, indiferent de situaţia socioeconomică, politică, religioasă, rasială, etnică, sexuală, culturală, de vârstă sau de altă natură a beneficiarului/persoanei care solicită prestarea serviciilor psihologice - 0,20 pct -Psihologul respectă în acelaşi timp valori umanitare, determinate însă şi de natura profesiei sale, astfel încât acesta trebuie să aibă în vedere, întotdeauna, asigurarea respectului şi demnităţii umane, acţionând pentru ameliorarea afecţiunilor de ordin psihologic, precum şi pentru evitarea sau eliminarea efectelor unor evenimente tragice din viaţa oamenilor - 0,20 pct -Psihologul are în vedere întotdeauna interesul superior al copilului minor, serviciile psihologice sunt parte componentă a serviciilor de sănătate, acestea fiind benefice copilului minor în procesul sau de dezvoltare psihică - 0,20 pct -Ca membru al societăţii, psihologul acţionează întotdeauna pentru soluţionarea problemelor sociale, intervenind în limita posibilităţilor şi competenţelor sale, precum şi a condiţiilor în care acestea se manifestă, în vederea soluţionării sau ameliorării lor- 0,20 pct

Subiectul 5

Total punctaj:3 pct.

Tulburarea de Personalitate Antisocială - 0,50 pct
Enumerati 3 criterii de diagnostic, conform Manualului de Diagnostic şi Statistică a tulburărilor mentale DSM –IV TR? A. Există un pattern pervasiv de desconsiderare şi violare a drepturilor altora apărând de la etatea de 15 ani, ca indicat de trei sau mai multe dintre următoarele: - 0,10 pct Pentru oricare 3 dintre următoarele criterii se vor acorda câte 0,50 pct. - Incapacitatea de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale, indicată de la comiterea repetată de acte care constituie motive de arest - Incorectitudine, indicată de minţitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profit sau placer personală - Impulsivitate sau incapacitatea de a plănui dinainte - Iritabilitate şi agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate - Neglijenţă nesăbuită pentru siguranţa sa sau a altora - Iresponsabilitatea considerabilă, indicată prin incapacitatea repetată de a avea un comportament consecvent în muncă ori de a-şi onora obligaţiile financiare - Lipsa de remuşcare, indicată prin a fi indiferent, ori a justifica de ce a făcut să sufere ori a maltratat sau furat de la altul. B. Individul este în etate de cel puţin 18 ani - 0,10 pct C. Există proba unei tulburări de conduită cu debut înainte de 15 ani - 0,10 pct D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei ori al unui episod maniacal - 0,10 pct
Ce recomandare faceţi pentru etapa de intervenţie psihologică specifică? -Consiliere psihologică în vederea diminuării riscului de agresivitate- 0,20 pct -Consult psihiatric de specialitate - 0,20 pct -Program specific de asistenţă psihosocială destinat persoanelor cu conduită agresivă - 0,20 pct 1 punct din oficiu TOTAL PUNCTAJ: 10 puncte

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 6Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 6

Subiectul nr. 1

Care sunt principiile şi valorile avute în vedere la organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare (conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 2199/C/2011 )? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

egalitatea de șanse;
umanism;
acces nediscriminatoriu la educaţie, asistenţă psihologică şi socială;
menținerea legăturii cu familia;
individualizarea intervenţiei;
prioritizarea intervenţiei;
continuitatea intervenţiei;
reinserție socială

Subiectul nr. 2

Organizarea şi desfăşurarea demersurilor semistructurate cu caracter general, altele decât cele de evaluare a persoanelor private de libertate, se realizează în baza proiectului de activitate elaborat la nivelul fiecărui loc de deţinere. Care din părțile componente de mai jos nu sunt incluse în proiectul de activitate (conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 2199/C/2011 )? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

denumirea;
justificarea;
scopul;
caracteristicile grupului țintă;
durata proiectului;
metode de lucru utilizate;
desfăşurarea propriu-zisă a activităţii;
fișele de lucru.

Subiectul nr. 3

Ce vizează programul multidisciplinar derulat cu persoanele private de libertate condamnate aflate în perioada premergătoare analizării în comisia de propuneri pentru liberare condiţionată? (conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 2199/C/2011 )? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

informarea persoanelor condamnate cu privire la paşii care trebuie urmaţi după liberarea din penitenciar, în scopul reintegrării sociale;
identificarea şi familiarizarea cu elementele de suport social, care pot oferi asistenţa necesară facilitării reintegrării sociale;
evaluarea riscului de recidivă;
crearea premiselor pentru acordarea asistenţei postpenale în cazul persoanelor care urmează să fie puse în libertate.

Subiectul nr. 4

Încercuiți documentele în care sunt consemnate demersurile de asistenţă psihologică şi socială desfăşurate cu persoanele private de libertate (conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 2199/C/2011 )? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

orarul specialistului;
registrul de audiență al directorului adjunct educație și asistență psihosocială;
fișa postului;
fişa de consiliere individuală;
documentele constitutive ale mapei documentare a programului de asistenţă psihologică;
documentele constitutive ale mapei documentare a programului de asistenţă socială;
proiectul de activitate;
analiza trimestrială a activității.

Subiectul nr. 5

Identificați căror categorii de persoane private de libertate (în urma unei evaluări psihologice) se adresează programele de asistenţă psihologică specifică (conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 2199/C/2011 )? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

cu dificultăţi de gestionare a impulsurilor sexuale;
cu carențe educative
cu antecedente în adicţii, consum de droguri ori alte substanţe psihotrope;
cu risc de violență domestică
cu dificultăţi de gestionare a agresivităţii;
cu abilități parentale reduse
diagnosticate cu afecţiuni psihice;
cu risc de suicid;
cu risc de vulnerabilizare/marginalizare.

Subiectul nr. 6

Care sunt interdicțiile ofiţerilor şi agenţilor din sistemul administraţiei penitenciare (conform Legii nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici cu statut special)? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze acte de tortură sau orice forme de tratament inuman ori degradant asupra persoanelor aflate în aşezămintele de deţinere;
să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care sunt soţ/soţie, rude de gradul I sau, după caz, au relaţii cu caracter patrimonial;
să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru sine ori pentru
alte persoane, în considerarea calităţii sale oficiale, cadouri, bani, împrumuturi sau
orice alte valori ori servicii;
să intervină pentru soluţionarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de competenţa lor ori nu le-au fost repartizate de conducătorii ierarhici sau care nu sunt activităţi specifice funcţiei pe care au fost numiţi;
să recurgă la forţă sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva persoanelor private de libertate, în alte condiţii decât cele expres prevăzute de lege;
să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora; i) să adere la secte, organizaţii religioase sau alte organizaţii, interzise prin lege.

Subiectul nr. 7

În ce situații încetează raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici cu statut special încetează prin (conform Legii nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici cu statut special)? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

demisie;
transfer;
mutare
destituire din funcţie;
pensionare, în condiţiile legii;
detașare
împlinirea vârstei prevăzute la art. 65 alin. (1) sau (2);
deces;
desfiinţarea unităţii ori mutarea acesteia în altă localitate, în cazul în care ofiţerul sau agentul nu acceptă să o urmeze; j) reducerea personalului unităţii prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de ofiţerul sau agentul în cauză, ca urmare a reorganizării, în cazul în care acesta refuză oferta conducerii unităţii de trecere în altă funcţie.

Subiectul nr. 8

Care din următoarele fapte săvârșite de funcționarii public cu statut special sunt abateri disciplinare (conform Legii nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici cu statut special)? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

manifestările care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
neglijenţă şi superficialitate manifestată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, a dispoziţiilor legale sau a celor primite de la şefii ierarhici ori de la autorităţile anume abilitate de lege;
întârzierea repetată şi nejustificată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
depăşirea atribuţiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament necorespunzător faţă de persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau faţă de alte persoane cu care intră în contact în timpul serviciului;
părăsirea garnizoanei fără aprobarea șefului direct;
absenţa nemotivată ori întârzierea repetată la serviciu;
nerespectarea Constituției României;
părăsirea nejustificată a locului de muncă în timpul programului de lucru, de natură a perturba activitatea compartimentului de muncă.

Subiectul nr. 9

Care sunt tipurile de activităţi pe care le desfășoară psihologul cu drept de liberă practică (Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică)? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

studiul comportamentului uman şi al proceselor mentale;
convorbiri individuale sau de grup;
investigarea şi recomandarea căilor de soluţionare a problemelor psihologice;
elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenţei, abilităţilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici umane;
participarea la simpozioane și conferințe;
testarea psihologică, prevenirea şi psihoterapia tulburărilor emoţionale şi de personalitate, precum şi a fenomenelor de inadaptare la mediul social şi profesional;
interpretarea datelor obţinute şi elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare.

Subiectul nr. 10

În ce situații se suspendă dreptul de liberă practică (Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică)? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

temporar, la cererea persoanei înscrise;
după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizaţiei anuale către Colegiul Psihologilor din România, până la achitarea ei integrală;
dacă persoana înscrisă a fost condamnată pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură cu exercitarea dreptului de liberă practică, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii;
pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă.

Subiectul nr. 11

Care sunt criteriile de cazare ale persoanelor condamnate pe perioada de carantină şi observare (Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor)? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

statut social;
în funcţie de sex şi vârstă;
de ordine interioară sau de siguranţă.

Subiectul nr. 12

În ce situații are loc încetarea refuzului de hrană a persoanei condamnate (Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor)? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

declaraţia scrisă sau verbală a persoanei condamnate;
acceptarea hranei, care este oferită zilnic, la orele fixate, de administraţia penitenciarului;
în cazul transferului la alt penitenciar;
constatarea faptului că s-a alimentat, în mod direct ori pe baza investigaţiilor sau determinărilor clinice de specialitate.

Subiectul nr. 13

Identificați obligaţiile persoanelor condamnate (Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor)? Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

să se supună percheziţiei cu ocazia primirii în penitenciar, precum şi pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, ori de câte ori este necesar;
să respecte regulile stabilite de administraţia penitenciarului pe perioada cât au permisiune de ieşire din penitenciar sau în cazul desfăşurării de activităţi, fără supraveghere, în exteriorul penitenciarului;
să se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare;
să participe la activități lucrative stabilite de administrația penitenciarului
să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă în camera de deţinere şi în alte spaţii comune, precum şi indicaţiile medicului;
să întreţină în mod corespunzător bunurile încredinţate de administraţia penitenciarului şi bunurile din dotarea unităţilor unde prestează munca;
să urmărească zilnic programele TV cu circuit intern al unității;
să respecte repartizarea pe camerele de deţinere;
să manifeste o atitudine cuviincioasă faţă de orice persoană cu care intră în contact.

Subiectul nr. 14

Cursurile de şcolarizare a persoanelor condamnate se organizează şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, împreună cu Ministerul Justiţiei, de către: Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

personal didactic asigurat şi salarizat de inspectoratul şcolar, în condiţiile legii, prin bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială este situat penitenciarul;
personal angajat al administrației penitenciarului (Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor)

Subiectul nr. 15

Conform procedurii de acordare a liberării condiţionate, comisia formulează propuneri ținând seama de (Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor): Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

fracţiunea din pedeapsă efectiv executată şi de partea din durata pedepsei care este considerată ca executată, conform art. 96;
regimul de executare a pedepsei privative de libertate în care este repartizată;
îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
conduita persoanei condamnate şi eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în special în cadrul muncii prestate, al activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale, precum şi responsabilităţile încredinţate, recompensele acordate şi sancţiunile disciplinare aplicate;
antecedentele sale penale.

Subiectul nr. 16

Permisiunea de ieşire din penitenciar poate fi acordată, în următoarele cazuri (Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor): Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

pentru încheierea căsătoriei persoanei condamnate
susţinerea unui examen de către persoana condamnată;
pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate;
menţinerea relaţiilor de familie ale persoanei condamnate;
participarea persoanei condamnate la înhumarea soţului sau soţiei, unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică.

Subiectul nr. 17

Care sunt tipurile regimurilor de executare a măsurii internării într-un centru de detenţie ?(Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor) Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns .

regimul închis;
regimul semideschis;
regimul deschis.

Subiectul nr. 18

Responsabilul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate este (conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 2199/C/2011 ): Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

asistentul social;
șeful serviciului asistență psihosocială;
educatorul;
psihologul.

Subiectul nr. 19

Evaluarea psihologică finală (conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 2199/C/2011 ): Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns .

se realizează la sfârşitul executării pedepsei şi analizează evoluţia persoanelor private de libertate ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistenţă psihologică;
se realizează în vederea stabilirii demersurilor specifice în perioada executării pedepsei;
are rolul de a evidenţia progresele ori regresele înregistrate de persoanele private de libertate în plan psihocomportamental, precum şi, după caz, de a identifica alte riscuri şi nevoi psihologice.

Subiectul nr. 20

Programul de asistenţă psihologică generală reprezintă: Încercuiți variantele corecte; o variantă de răspuns aleasă greșit conduce la anularea întregului răspuns.

demersul structurat cu caracter general care vizează dezvoltarea deprinderilor, atitudinilor prosociale, abilităţilor rezolutive sau întărirea comportamentelor dobândite în cadrul programelor de asistenţă psihologică specifică, în vederea creşterii şanselor de reintegrare socială în perioada postdetenţie;
reprezintă demersul structurat cu caracter specific ce cuprinde ansamblul metodelor şi tehnicilor psihologice, care se adresează nevoilor şi riscurilor identificate, în vederea ameliorării conduitelor dezadaptative ale persoanelor private de libertate;
demersul de asistenţă psihologică realizat la solicitarea persoanelor private de libertate, în cadrul cărora nu sunt identificate probleme psihologice şi care nu impun intervenţii de specialitate.

Subiectul nr. 21

O persoană condamnată în vârstă de 30 ani, de sex masculin, depusă în penitenciar în urmă cu 15 zile, arestată pentru infracţiunea de luare de mită pentru care a primit o condamnare de 4 ani, este nerecidivistă. La evaluarea iniţială a declarat că a fost internată de două ori la spitalul de psihiatrie, fără a preciza diagnosticul. Deţinutul în cauză consideră că banii obţinuţi ilicit i se cuvin, consideră că ar trebui lăudat pentru ce a făcut, doreşte să aibă parte în penitenciar de un tratament privilegiat; are o atitudine de dispreţ şi lipsă de empatie faţă de problemele celorlalţi deţinuţi din camera de deţinere, se manifestă arogant, îşi exagerează realizările considerându-se o persoană deosebită(unică). Cerinţe:

Identificaţi tulburarea de personalitate conform DSM IV- TR;
Enumeraţi criteriile de diagnostic conform DSM IV- TR;
Identificaţi riscurile psihologice şi demersurile terapeutice aferente acestora conform OMJ 2199/C/2011;
Enumeraţi etapele demersurilor (metodologie) ce vizează asistenţa psihologică acordată persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice conform Ghidului de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar.

Barem

Varianta 6

VARIANTA 1:

Subiectul 1

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

umanism – 0,06 p.
acces nediscriminatoriu la educaţie, asistenţă psihologică şi socială – 0,06 p.
individualizarea intervenţiei; – 0,06 p.
prioritizarea intervenţiei; – 0,06 p.
continuitatea intervenţiei; – 0,06 p.

Subiectul 2

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

denumirea – 0,06 p.
caracteristicile grupului țintă; – 0,06 p.
durata proiectului; – 0,06 p.
metode de lucru utilizate; – 0,06 p.
fișele de lucru. – 0,06 p.

Subiectul 3

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

informarea persoanelor condamnate cu privire la paşii care trebuie urmaţi după liberarea din penitenciar, în scopul reintegrării sociale; – 0,1 p.
identificarea şi familiarizarea cu elementele de suport social, care pot oferi asistenţa necesară facilitării reintegrării sociale; – 0,1 p.
crearea premiselor pentru acordarea asistenţei postpenale în cazul persoanelor care urmează să fie puse în libertate – 0,1 p.

Subiectul 4

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

orarul specialistului; – 0,06 p.
fişa de consiliere individuală; – 0,06 p.
documentele constitutive ale mapei documentare a programului de asistenţă psihologică; – 0,06 p
documentele constitutive ale mapei documentare a programului de asistenţă socială; – 0,06 p.
proiectul de activitate; – 0,06 p.

Subiectul 5

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

cu dificultăţi de gestionare a impulsurilor sexuale ; – 0,05 p.
cu antecedente în adicţii, consum de droguri ori alte substanţe psihotrope; – 0,05 p.
cu dificultăţi de gestionare a agresivităţii; – 0,05 p.
diagnosticate cu afecţiuni psihice; – 0,05 p.
cu risc de suicid; – 0,05 p.
cu risc de vulnerabilizare/marginalizare. – 0,05 p.

Subiectul 6

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze acte de tortură sau orice forme de tratament inuman ori degradant asupra persoanelor aflate în aşezămintele de deţinere; – 0,05 p.
să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru sine ori pentru alte persoane, în considerarea calităţii sale oficiale, cadouri, bani, împrumuturi sau orice alte valori ori servicii; – 0,05 p.
să intervină pentru soluţionarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de competenţa lor ori nu le-au fost repartizate de conducătorii ierarhici sau care nu sunt activităţi specifice funcţiei pe care au fost numiţi; – 0,05 p.
să recurgă la forţă sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva persoanelor private de libertate, în alte condiţii decât cele expres prevăzute de lege; – 0,05 p. f) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora; – 0,05 p.
să adere la secte, organizaţii religioase sau alte organizaţii, interzise prin lege.– 0,05p.

Subiectul 7

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

demisie; -– 0,0375 p.
transfer; -– 0,0375 p.
destituire din funcţie; -– 0,0375 p.
pensionare, în condiţiile legii; -– 0,0375 p.
împlinirea vârstei prevăzute la art. 65 alin. (1) sau (2); -– 0,0375 p.
deces; -– 0,0375 p.
desfiinţarea unităţii ori mutarea acesteia în altă localitate, în cazul în care ofiţerul sau agentul nu acceptă să o urmeze; -– 0,0375 p.
reducerea personalului unităţii prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de ofiţerul sau agentul în cauză, ca urmare a reorganizării, în cazul în care acesta refuză oferta conducerii unităţii de trecere în altă funcţie. -– 0,0375 p.

Subiectul 8

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

manifestările care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea; – 0,05 p.
neglijenţă şi superficialitate manifestată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, a dispoziţiilor legale sau a celor primite de la şefii ierarhici ori de la autorităţile anume abilitate de lege; – 0,05 p.
întârzierea repetată şi nejustificată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; – 0,05 p.
depăşirea atribuţiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament necorespunzător faţă de persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau faţă de alte persoane cu care intră în contact în timpul serviciului; – 0,05 p.
absenţa nemotivată ori întârzierea repetată la serviciu; – 0,05 p.
părăsirea nejustificată a locului de muncă în timpul programului de lucru, de natură a perturba activitatea compartimentului de muncă. – 0,05 p.

Subiectul 9

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

studiul comportamentului uman şi al proceselor mentale; – 0,06 p.
investigarea şi recomandarea căilor de soluţionare a problemelor psihologice; – 0,06 p.
elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenţei, abilităţilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici umane; – 0,06 p. f) testarea psihologică, prevenirea şi psihoterapia tulburărilor emoţionale şi de personalitate, precum şi a fenomenelor de inadaptare la mediul social şi profesional;– 0,06p.
interpretarea datelor obţinute şi elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare. – 0,06 p.

Subiectul 10

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

temporar, la cererea persoanei înscrise; – 0,075 p.
după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizaţiei anuale către Colegiul Psihologilor din România, până la achitarea ei integrală; – 0,075 p.
cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii; – 0,075 p.
pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă. – 0,075 p.

Subiectul 11

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

în funcţie de sex şi vârstă; – 0,15 p.
de ordine interioară sau de siguranţă. – 0,15 p.

Subiectul 12

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

declaraţia scrisă sau verbală a opersoanei condamnate; – 0,1 p.
acceptarea hranei, care este oferită zilnic, la orele fixate, de administraţia penitenciarului; – 0,1 p.
constatarea faptului că s-a alimentat, în mod direct ori pe baza investigaţiilor sau determinărilor clinice de specialitate. – 0,1 p.

Subiectul 13

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

să se supună percheziţiei cu ocazia primirii în penitenciar, precum şi pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, ori de câte ori este necesar; – 0,0375 p.
să respecte regulile stabilite de administraţia penitenciarului pe perioada cât au permisiune de ieşire din penitenciar sau în cazul desfăşurării de activităţi, fără supraveghere, în exteriorul penitenciarului; – 0,0375 p.
să se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare; – 0,0375 p.
să participe la activități lucrative stabilite de administrația penitenciarului– 0,0375 p.
să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă în camera de deţinere şi în alte spaţii comune, precum şi indicaţiile medicului; – 0,0375 p.
să întreţină în mod corespunzător bunurile încredinţate de administraţia penitenciarului şi bunurile din dotarea unităţilor unde prestează munca; – 0,0375 p.
să respecte repartizarea pe camerele de deţinere; – 0,0375 p.
să manifeste o atitudine cuviincioasă faţă de orice persoană cu care intră în contact. – 0,0375 p.

Subiectul 14

– total 0,3 puncte.

Varianta corectă:

personal didactic asigurat şi salarizat de inspectoratul şcolar, în condiţiile legii, prin bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială este situat penitenciarul; – 0, 3 p.

Subiectul 15

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

fracţiunea din pedeapsă efectiv executată şi de partea din durata pedepsei care este considerată ca executată, conform art. 96; – 0,06 p.
regimul de executare a pedepsei privative de libertate în care este repartizată; 0,06 p.
îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; – 0,06 p.
conduita persoanei condamnate şi eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în special în cadrul muncii prestate, al activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale, precum şi responsabilităţile încredinţate, recompensele acordate şi sancţiunile disciplinare aplicate; – 0,06 p.
antecedentele sale penale. – 0,06 p.

Subiectul 16

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

susţinerea unui examen de către persoana condamnată; – 0,075 p.
pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate; – 0,075 p.
menţinerea relaţiilor de familie ale persoanei condamnate; – 0,075 p.
participarea persoanei condamnate la înhumarea soţului sau soţiei, unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică. – 0,075 p.

Subiectul 17

– total 0,3 puncte.

Variantele corecte:

regimul închis; – 0,15 p.
regimul deschis. – 0,15 p.

Subiectul 18

– total 0,3 puncte.

Varianta corectă:

educatorul – 0,3 p.

Subiectul 19

– total 0,3 puncte.

Varianta corectă:

se realizează la sfârşitul executării pedepsei şi analizează evoluţia persoanelor private de libertate ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistenţă psihologică; – 0,3 p.

Subiectul 20

– total 0,3 puncte.

Varianta corectă:

demersul structurat cu caracter general care vizează dezvoltarea deprinderilor, atitudinilor prosociale, abilităţilor rezolutive sau întărirea comportamentelor dobândite în cadrul programelor de asistenţă psihologică specifică, în vederea creşterii şanselor de reintegrare socială în perioada postdetenţie; – 0,3 p.

Subiectul 21

– total 3 puncte.

Cerințe :

Tulburare de personalitate narcisistică – 0,6 p.
Criterii de diagnostic : - 0,9 p.

Are un sentiment grandios de autoimportanță. – 0,1 p.
Este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, de strălucire, frumusețe sau amor ideal– 0,1 p.
Crede că este ”aparte” și unic și poate fi înțeles numai de, ori trebuie să se asocieze numai cu, alți oameni (sau instituții) speciali ori cu status înalt. – 0,1 p.
Necesită admirație excesivă. – 0,1 p.
Are un sentiment de îndreptățire, adică pretenții exagerate, de tratament favorabil, special ori de supunere automată la dorințele sale. – 0,1 p.
Este exploatator interpersonal, adică profită de alții spre a-și atinge propriile scopuri. – 0,1 p.
Este lipsit de empatie: este incapabil să recunoască sau să se identifice cu sentimentele și necesitățile altora. – 0,1 p.
Este adesea invidios pe alții sau crede că alții sunt invidioși pe el. – 0,1 p.
Prezintă comportamente sau atitudini arogante, sfidătoare. – 0,1 p.
- Riscuri psihologice identificate: - 0,3 p.
diagnosticat cu afecțiuni psihice– 0,15 p.
cu risc de vulnerabilizare/marginalizare. – 0,15 p. Demersuri terapeutice de intervenție: - 0,3 p.
consiliere psihologică individuală bolnavi psihici/ program de asistență psihologică specifică destinat persoanelor cu afecțiuni psihice; – 0,15 p.
consiliere psihologică pentru persoane cu risc de vulnerabilizare/ marginalizare; – 0,15 p. Etapele demersurilor (metodologie) ce vizează asistenţa psihologică acordată persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice conform Ghidului de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar: - 0,9 p.

Identificarea persoanelor private de libertate cu afecțiuni psihice– 0,1 p.
Stabilirea psihodiagnosticului clinic– 0,1 p.
Obținerea consimțământului informat– 0,1 p.
Întocmirea tabelelor nominale– 0,1 p.
Derularea demersurilor individuale, în grup sau de grup– 0,1 p.
Utilizarea metodei managementului de caz pentru persoane private de libertate cu afecțiuni psihice– 0,1 p.
Formarea persoanelor private de libertate de sprijin– 0,1 p.
Monitorizarea și prevenirea recăderilor– 0,1 p.
Colaboararea cu reprezentanți ai altor instituții publice asociații, sau organizații nonguvernamentale. – 0,1 p. Se acordă 1(unu) punct din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 7Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 7

VARIANTA la susţinerea probei scrise de examinare a cunoştinţelor teoretice de către candidaţii înscrişi la concursul pentru ocuparea unor posturi vacante de ofiţer psiholog

Subiectul nr. 1

(1 punct)

Precizați, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, căror persoane private de libertate condamnate definitiv li se aplică inițial regimul de maximă siguranță, precum și categoriile de persoane cărora nu li se aplică regimul de maximă siguranță.

Subiectul nr. 2

(1 punct)

Enumerați, conform Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, care sunt principiile după care se conduce exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare.

Subiectul nr. 3

(1,5 puncte)

Enumerați documentele constitutive ale mapei documentare a programului de asistență psihologică, conform O.M.J. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare.

Subiectul nr. 4

(2,5 puncte)

Prezentați criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM - IV - TR.

Subiectul nr. 5

(3 puncte)

Menționați demersurile întreprinse în derularea intervențiilor psihologice cu persoanele private de libertate cu risc crescut de suicid, făcând referire la scopurile intervenției de specialitate, factorii urmăriți prin aplicarea instrumentului de screening, precum și domeniile de acoperit în evaluarea suicidului, conform Ghidulului de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar. Se acordă un punct din oficiu.

Barem

Varianta 7

Subiectul nr. 1

Regimul de maximă siguranţă se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă (0,15 puncte), persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani ( 0,15 puncte), precum şi celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului (0,15 puncte). - 0,45 puncte Regimul de maximă siguranţă nu se aplică următoarelor persoane condamnate:

care au împlinit vârsta de 65 de ani; - 0,15 puncte
femeilor însărcinate (0,10 puncte) sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an ( 0,10 puncte); - 0,20 puncte
persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate ( 0,10 puncte), precum şi celor cu afecţiuni locomotorii grave (0,10 puncte). - 0,20 puncte Total: 1 punct

Subiectul nr. 2

Exercitarea funcţiei publice din sistemul administraţiei penitenciare se conduce după următoarele principii:

supunerea deplină faţă de lege; - 0,10 puncte
respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condiţiile prevăzute de lege; - 0,10 puncte
egalitatea şanselor, pe baza meritelor (0,10 puncte) şi capacităţii profesionale (0,10 puncte); - 0,20 puncte
responsabilitate (0,10 puncte) şi imparţialitate (0,10 puncte); - 0,20 puncte
eficacitatea în serviciul intereselor generale ale societăţii; - 0,10 puncte
eficienţă în utilizarea resurselor; - 0,10 puncte
ierarhia organizatorică (0,10 puncte) şi funcţională (0,10 puncte). - 0,20 puncte

Total: 1 punct

Subiectul nr. 3

Mapa documentară a programului de asistenţă psihologică se constituie din toate documentele completate şi utilizate pe parcursul derulării programului şi cuprinde:

coperta mapei documentare a programului; - 0,10 puncte
justificarea iniţierii şi derulării programului, prin raportare la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deţinere, şi a prioritizării intervenţiei; - 0,10 puncte
contractul terapeutic, semnat de fiecare participant; ; - 0,10 puncte
criteriile de excludere din program, particularizate pentru fiecare tip de program; - 0,10 puncte
tabelul nominal cu participanţii; - 0,10 puncte
orarul activităţilor programului; - 0,10 puncte
prezenţa persoanelor private de libertate incluse în program; - 0,10 puncte
protocolul de activitate; - 0,10 puncte
fişele de lucru utilizate la şedinţele de grup; - 0,10 puncte
raportul de evaluare finală a desfăşurării programului. - 0,10 puncte (2) După caz, mapa documentară a programului de asistenţă psihologică se completează cu: - 0,10 puncte
fişele de consiliere individuală; - 0,10 puncte
atribuţiile echipei multidisciplinare; - 0,10 puncte
fişele de lucru ale echipei multidisciplinare; - 0,10 puncte
evaluările psihologice iniţiale, de parcurs şi finale ale participanţilor la program. - 0,10 puncte

Total : 1,50 puncte

Subiectul nr. 4

A. Există un pattern pervaziv de desconsiderare (0,20 puncte) și violare a drepturilor altora (0,20 puncte) apărând de la etatea de 15 ani (0,20 puncte), ca indicat de trei (sau mai multe) dintre următoarele (0,20 puncte): - 0,80 puncte

Incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale (0,10 puncte), indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest (0,10 puncte); - 0,20 puncte
Incorectitudine indicată de mințitul repetat, uzul de alibiuri (0,10 puncte), manipularea altora (0,10 puncte) pentru profit sau plăcere personală (0,10 puncte); - 0,30 puncte
Impulsivitate sau incapacitate de a plănui dinainte; - 0,10 puncte
Iritabilitate și agresivitate (0,10 puncte), indicată de luptele sau atacurile corporale repetate (0,10 puncte); - 0,20 puncte
Neglijență nesăbuită pentru siguranța sa (0,10 puncte) sau a altora (0,10 puncte); - 0,20 puncte
Iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitatea repetată de a avea un comportament consecvent în muncă (0,10 puncte) ori de a-și onora obligațiile financiare (0,10 puncte); - 0,20 puncte
Lipsa de remușcare (0,10 puncte), indicată prin a fi indiferent ori a justifica de ce a făcut să sufere ori a maltratat sau a furat de la altul (0,10 puncte). - 0,20 puncte B. Individul este în etate de cel puțin 18 ani. - 0,10 puncte C. Există proba unei tulburări de conduită cu debut înainte de 15 ani. - 0,10 puncte D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei ori al unui episod maniacal. - 0,10 puncte Total : 2,50 puncte

Subiectul nr. 5

Scopul intervenţiei specializate vizează:

asigurarea securităţii imediate a persoanei custodiate (0,05 puncte) şi determinarea celui mai potrivit cadru de intervenţie, asociat tratamentului medicamentos, atunci când este cazul (0,05 puncte); - 0,10 puncte - identificarea unor factori şi trăsături specifice (0,05 puncte), care pot descrie acurat riscul de suicid şi pot servi ca şi factori modificabili pentru intervenţiile acute sau de durată (0,05 puncte); - 0,10 puncte - stabilirea unui diagnostic multiaxial diferenţial (0,05 puncte), care să orienteze planul de intervenţie psihologică (0,05 puncte). - 0,10 puncte - obţinerea informaţiilor de la persoana custodiată (0,05 puncte), dar şi din alte surse (alţi specialişti în sănătate mentală, dosare medicale, membri ai familiei, terţi relevanţi) (0,05 puncte). - 0,10 puncte - scalele de evaluare a suicidului au fost dezvoltate în scop de cercetare, însă le lipseşte validitatea predictivă necesară în practica clinică de rutină. - 0,10 puncte Factorii urmăriţi prin aplicarea instrumentului de screening - ideaţie (0,05 puncte) sau tentative suicidare anterioare (0,05 puncte); - 0,10 puncte - ideaţie curentă; - 0,05 puncte - ameninţare (nu în sensul de şantaj); - 0,05 puncte - existenţa unui plan; - 0,05 puncte - tratament psihiatric anterior sau internări; - 0,05 puncte - pierderi semnificative recente (relaţii, moartea unei persoane apropiate); - 0,05 puncte - istoric de comportament suicidal în familie; - 0,05 puncte - risc de suicid în cadrul executării unei pedepse anterioare; - 0,05 puncte - declaraţiile personalului din pază că deţinutul este în situaţie de risc. - 0,05 puncte Domenii de acoperit în evaluarea suicidului
Starea curentă a suicidalităţii- 0,10 puncte - Gânduri, planuri, comportamente, intenţii suicidare, metode specifice luate în considerare pentru suicid incluzând letalitatea lor (0,10 puncte) şi aşteptările pacientului cu privire la letalitatea lor, accesibilitatea mijloacelor (0,10 puncte); - 0,20 puncte
Dovezi cu privire la lipsa de speranţă, impulsivitate, atacuri de panică, anxietate; - 0,10 puncte - Motive pentru a trăi şi planuri de viitor; - 0,10 puncte - Uzul de alcool sau alte substanţe asociate cu prezentarea curentă; - 0,10 puncte - Gânduri, planuri sau intenţii de violenţă direcţionată spre alţii. - 0,10 puncte
Tulburările psihiatrice- 0,10 puncte - Semne şi simptome curente ale unor tulburări psihiatrice, acordându-se o atenţie particulară tulburărilor afective (depresie majoră sau tulburare bipolară), schizofrenie, tulburare legată de abuzul de substanţă, tulburări de personalitate borderline şi antisocială; - 0,10 puncte - Diagnostic şi tratamente psihiatrice anterioare, instalarea condiţiei medicale, cursul urmat, internări, tratament pentru dependenţa de substanţă. - 0,10 puncte
Istoricul- 0,10 puncte - Tentative anterioare de suicid, renunţarea la anumite tentative de suicid; - 0,10 puncte - Alte diagnostice sau tratamente medicale, operaţii sau internări; - 0,10 puncte - Istoricul familial cu privire la suicid sau tentative de suicid, boli mentale în familie, inclusiv dependenţa de substanţă sau alcool. - 0,10 puncte
Situaţia psihosocială- 0,10 puncte - Crize psihosociale acute (0,10 puncte) şi stresori psihosociali cronici (0,10 puncte), care pot include pierderi interpersonale reale sau percepute, dificultăţi financiare şi schimbări în statutul socio-economic în prezent sau de perspectivă (post-detenţie), conflicte familiale, violenţă domestică, abuz sexual sau neglijare fizică trecută sau prezentă; - 0,20 puncte - Posibilităţi de angajare, are perspectiva unei locuinţe, cu cine va locui (prezenţa copiilor în casă), prezenţa sau absenţa surselor externe de suport; - 0,10 puncte - Constelaţia familiei şi calitatea relaţiilor din familie; - 0,10 puncte - Credinţe culturale şi religioase cu privire la moarte şi suicid. - 0,10 puncte Total : 3 puncte Total general = 10 puncte, din care: 1 punct din oficiu 9 puncte alocate subiectelor

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 8Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 8

Ofițer psiholog

Subiectul 1

(1,50 puncte)

Definiți evaluarea psihologică inițială conform Ghidului de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar și enumerați aspectele urmărite de psiholog în realizarea acesteia.

Subiectul 2

(1 punct)

Enumerați patru interdicții ale ofițerilor și agenților din sistemul administrației penitenciare, conform Legii nr. 293 din 28 iunie 2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Subiectul 3

(3 puncte)

Deținutul M.I., în vârstă de 45 ani, de sex masculin, absolvent a 8 clase, necăsătorit, fără copii, se află în penitenciar de 19 zile. Este nerecidivist, fiind la prima condamnare. Deținutul este prezentat la cabinetul psihologic profund nemulțumit de felul în care „este tratat” de către cadrele penitenciarului. Se simte insultat și consideră că se complotează contra lui („Ei încearcă să mă umilească”, „Ei doresc să le povestesc despre mine pentru a profita de pe urma mea...”). La întrebările referitoare la persoana sa, evită să răspundă („nu mă prindeți voi pe mine cu chestii de-astea... eu sunt mai șmecher decât voi toți...”). Nu beneficiază de suport socio-familial, afirmând că nu mai are nevoie de „trădătorii” din familie. Nu a stabilit relații cu restul deținuților din camera de deținere, afirmând că aceștia „vor să mă prindă pe picior greșit”.

Precizați în ce moment al executării pedepsei se află subiectul.
Precizați tipul de tulburare de personalitate în care se încadrează subiectul conform DSM IV.
Enumerați două dintre cele mai frecvente tulburări de personalitate concomitente ce se pot asocia tulburării identificate la punctul 2, conform DSM IV.
Enumerați patru criterii ale diagnosticului identificat la punctul 2, conform DSM IV.
Precizați două tipuri concrete de intervenție psihologică recomandate problematicii identificate, conform OMJ nr. 2199/C/2011, și definiți cele două demersuri.

Subiectul 4

(2 puncte)

Prezentați, în maximum o pagină, caracteristicile climatului familial hiperpermisiv, evidențiind consecințele asupra dezvoltării personalității copilului, având în vedere aspectele cuprinse în Psihologie judiciară (Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T.).

Subiectul 5

(1,50 puncte)

Enumerați patru sancțiuni care pot fi aplicate deținuților conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Notă: Se acordă un punct din oficiu.

Barem

Varianta 8

Subiectul nr. 1

– 1,50 puncte

Definiție prin raportare la momentul evaluării și scopul: imediat după depunerea într-un așezământ de deținere, pentru elaborarea recomandărilor și planificarea traseului execuțional penal/intervenției, în funcție de nevoile, riscurile, abilitățile și deprinderile identificate – 0,30 puncte. Aspecte urmărite:

identificarea și diagnosticarea corectă a problemelor de natură psihologică – 0,20;
identificarea nevoilor de intervenție, cu accent pe situațiile de criză (identificarea riscului suicidar etc.) – 0,20;
formularea recomandărilor de intervenție – 0,20;
menținerea nivelului optim de funcționare și evitarea exacerbării problemelor de natură psihică – 0,20;
identificarea situațiilor care prezintă risc pentru siguranța locului de deținere, a personalului sau a celorlalte persoane private de libertate – 0,20;
evaluarea potențialului adaptativ al persoanei private de libertate – 0,20.

Subiectul nr. 2

– 1 punct (4 × 0,25)

Se punctează oricare patru dintre următoarele interdicții:

să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze acte de tortură sau orice forme de tratament inuman ori degradant asupra persoanelor aflate în așezămintele de deținere;
să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru sine ori pentru alte persoane, în considerarea calității sale oficiale, cadouri, bani, împrumuturi sau orice alte valori ori servicii;
să intervină pentru soluționarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de competența lor ori nu le-au fost repartizate de conducătorii ierarhici sau care nu sunt activități specifice funcției;
să recurgă la forță sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva persoanelor private de libertate în alte condiții decât cele expres prevăzute de lege;
să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă în favoarea acestora;
să adere la secte, organizații religioase sau alte organizații interzise prin lege.

Subiectul nr. 3

– 3 puncte

Cerința 1: perioada de carantină și observare – 0,30 puncte.

Cerința 2: tulburare de personalitate paranoidă – 0,40 puncte.

Cerința 3: se acceptă două dintre: tulburare de personalitate schizotipală, schizoidă, narcisistă, evitantă, borderline – 0,10 × 2 = 0,20 puncte.

Cerința 4: patru criterii, câte 0,20 puncte:

suspectează, fără bază suficientă, că alții îl exploatează, prejudiciază sau înșală;
este preocupat de dubii nejustificate privind loialitatea sau corectitudinea celor din jur;
refuză să aibă încredere în alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios contra sa;
citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci ori evenimente benigne;
poartă pică în mod persistent;
percepe atacuri la persoană sau reputație care nu sunt evidente altora și reacționează prin contraatac;
are suspiciuni recurente, fără justificare, privind fidelitatea soției/partenerului.

Cerința 5:

consiliere psihologică sau psihoterapie – 0,20 puncte;
program de asistență psihologică specifică adresat persoanelor private de libertate diagnosticate cu afecțiuni psihice – 0,20 puncte;

Definiții:

consilierea psihologică – demers semistructurat cu caracter specific, susținut în scopul prevenției și ameliorării problemelor emoționale, cognitive și comportamentale și al asistării persoanei private de libertate în identificarea soluțiilor necesare depășirii dificultăților – 0,40 puncte;
programul de asistență psihologică specifică – demers structurat cu caracter specific ce cuprinde ansamblul metodelor și tehnicilor psihologice care se adresează nevoilor și riscurilor identificate, în vederea ameliorării conduitelor dezadaptative – 0,40 puncte.

Coerență și claritate – 0,10 puncte.

Subiectul nr. 4

– 2 puncte

Caracteristicile climatului hiperpermisiv:

exagerare în protejarea copilului și în investițiile afective asupra acestuia – 0,50;
imagini mentale de tip „copilul perfect”, „copilul idol” – 0,50.

Consecințe:

exacerbarea eului (îngâmfare, supraevaluarea propriilor posibilități, exprimarea părerilor în mod dominator) – 0,20;
rezistență scăzută la frustrare sau la situații ce cer disciplină – 0,20;
încăpățânare, capricii – 0,20;
conduită delincventă – 0,20.

Originalitate/informații suplimentare pertinente – 0,20.

Subiectul nr. 5

– 1,50 puncte

Se acordă 0,35 puncte pentru fiecare dintre patru sancțiuni menționate:

avertismentul;
suspendarea dreptului de a participa la activități culturale, artistice și sportive, cel mult o lună;
suspendarea dreptului de a presta o muncă, cel mult o lună;
suspendarea dreptului de a primi și cumpăra bunuri, cu excepțiile legale, cel mult două luni;
suspendarea dreptului de a primi vizite, cel mult 3 luni;
izolarea pentru maximum 10 zile.

Prezentarea sancțiunilor disciplinare în mod progresiv – 0,10 puncte. Notă: Se acordă un punct din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 9Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 9

Enunțurile au fost reconstruite direct din grila de corectare, deoarece documentul disponibil conține baremul împreună cu formularea subiectelor.

Subiectul nr. 1

Precizați situațiile în care se suspendă dreptul de liberă practică al psihologilor, conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din Romănia.

Subiectul nr. 2

Enumerați principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2794/C/2004 privind Codul deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare.

Subiectul nr. 3

Enumerați obligațiile funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare în relațiile cu persoanele private de libertate, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2794/C/2004 privind Codul deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare.

Subiectul nr. 4

Precizați care sunt activitățile desfășurate cu persoanele condamnate în perioada de carantină și observare, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal?

Subiectul nr. 5

În ce situații are loc încetarea refuzului de hrană a persoanei condamnate, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal?

Subiectul nr. 6

Enumerați 5 (cinci) interdicții ale persoanelor private de libertate, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (1 punct).

Subiectul nr. 7

Enumerați 5 (cinci) sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate persoanelor private de libertate în cazul săvârșirii abaterilor disciplinare, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Subiectul nr. 8

Clasificați demersurile educative, de asistență psihologică și socială în funcție de adresabilitate, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare.

Subiectul nr. 9

Ce cuprinde proiectul de activitate, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare?

Subiectul nr. 10

Enumerați criteriile de diagnostic pentru Tulburarea de Personalitate Borderline, conform D.S.M. – IV – TR Sursa bibliografică: Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM – IV – TR, Tulburările de Personalitate pag. 710 – 711

Punctaj: 1,5 puncte

A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relațiilor interpersonale (0,1 puncte), a imaginii de sine și afectelor (0,1 puncte) și impulsivitate marcată (0,1 puncte), începând precoce în perioada adultă (0,1 puncte) și prezent într-o varietate de contexte (0,1 puncte), ca indicat de cinci (sau mai multe) (0,1 puncte) dintre următoarele: (1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant, care figurează la criteriul 5; (0,1 puncte) (2) un pattern de relații interpersonale intense și instabile caracterizat prin alternare între extremele de idealizare și devalorizare; (0,1 puncte) (3) perturbare de identitate: imagine de sine sau conștiință de sine marcat și persistent instabilă; (0,1 puncte) (4) impulsivitate în cel puțin două domenii care sunt potențial autoprejudiciante (de ex., cheltuieli, sex, abuz de o substanță, condus imprudent, mâncat compulsiv. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant, care figurează la criteriul 5; (0,1 puncte) (5) comportament, gesturi sau amenințări recurente de suicid ori comportament automutilant; (0,1 puncte) (6) instabilitate afectivă datorată unei reactivități marcate a dispoziției (de ex., disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate durând de regulă câteva ore și numai rareori mai mult de câteva zile); (0,1 puncte) (7) sentimentul cronic de vid; (0,1 puncte) (8) mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia (de ex., manifestări frecvente de furie, stare coleroasă permanentă, bătăi repetate); (0,1 puncte) (9) ideație paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu stresul. (0,1 puncte)

Subiectul nr. 11

Enumerați criteriile de diagnostic pentru Tulburările de Adaptare, conform D.S.M. – IV – TR Sursa bibliografică: Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM – IV – TR, Tulburările de Adaptare pag. 683

Punctaj: 1 punct

A. Apariția de simptome emoționale sau comportamentale ca răspuns la (un) stresor(i) identificabil(i) survenind în decurs de 3 luni de la debutul stresorului (stresorilor); 0,2 puncte B. Aceste simptome sau comportamente sunt semnificative clinic, după cum este evidențiat de oricare dintre următoarele: (1) detresă marcată, care este un exces față de ceea ce ar fi de așteptat de la expunerea la stresor; 0,1 puncte (2) deteriorare semnificativă în funcționarea socială sau profesională (școlară) 0,1 puncte C. Perturbarea în legătură cu stresul nu satisface criteriile pentru altă tulburare specifică de pe axa I și nu este doar o exacerbare a unei tulburări preexistente de pe axa I sau axa II 0,2 puncte D. Simptomele nu reprezină doliul 0,2 puncte E. Odată ce stresorul (sau consecințele sale) a dispărut, simptomele nu persistă timp de mai mult de 6 luni 0,2 puncte

Subiectul nr. 12

Care este frecvența și durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în situații de criză, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare?

Barem

Varianta 9

TEORETICE – CONCURS PENTRU OCUPAREA FUNCȚIEI DE OFIȚER PSIHOLOG 1. Precizați situațiile în care se suspendă dreptul de liberă practică al psihologilor, conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din Romănia.

Baza legală: art. 18 din Legea nr. 213 / 2004

Punctaj: 0,8 puncte

temporar, la cererea persoanei înscrise; 0,2 puncte
după 6 luni de neplată, fără, justificare, a cotizației anuale către Colegiul Psihologilor din România, până la achitarea ei integrală; 0,2 puncte
cu titlu de sancțiune disciplinară, pe toată durata sancțiunii; 0,2 puncte
pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă. 0,2 puncte 2. Enumerați principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2794/C/2004 privind Codul deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare.

Baza legală: art. 2 din O.M.J. nr. 2794 / C / 2004

Punctaj: 0,7 puncte

supunerea deplină față de lege; 0,1 puncte
respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege; 0,1 puncte
egalitatea șanselor; 0,1 puncte
responsabilitate și imparțialitate; 0,1 puncte
eficacitate în serviciul intereselor generale ale societății; 0,1 puncte
eficiență în utilizarea resurselor; 0,1 puncte
ierarhia organizatorică și funcțională. 0,1 puncte

Enumerați obligațiile funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare în relațiile cu persoanele private de libertate, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2794/C/2004 privind Codul deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare. Baza legală: art. 6, alin. (2) din O.M.J. nr. 2794 / C / 2004 Punctaj: 0,6 puncte să respecte și să protejeze drepturile și libertățile fundamentale ale persoenlor private de libertate, precum și viața, sănătatea și demnitatea acestora; 0,1 puncte

să prevină și să se abțină de la orice acțiune care presupune discriminarea persoanelor private de libertate sau a oricărei alte persoane pe temei de etnie, rasă, naționalitate, sex și orientare sexuală, religie, limbă, opinie sau alte temeiuri; 0,1 puncte
să manifeste înțelegere față de problemele persoanelor private de libertate și respect pentru dreptul acestora la exprimarea opiniilor, în limitele regulilor de ordine și disciplină stabilite în penitenciar; 0,1 puncte
să acționeze pentru influențarea pozitivă a comportamentului persoanelor private de libertate, atât prin exemplul personal, cât și prin încurajarea acestora de a-și asuma răspunderea pentru faptele comise și de a participa la activități specifice astfel încât la punerea în libertate să se poată reintegra în societate; 0,1 puncte
să primească și să soluționeze cu imparțialitate și în temen legal cererile, sesizările și plângerile persoanelor private de libertate sau ale altor persoane; 0,1 puncte
să sprijine persoanele private de libertate în limita competențelor profesionale, pentru rezolvarea legală a problemelor juridice, sociale și familiale pe care le au pe timpul executării pedepselor pronunțate de instanțele de judecată, dovedind solicitudine și înțelegere; 0,1 puncte 4. Precizați care sunt activitățile desfășurate cu persoanele condamnate în perioada de carantină și observare, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal?

Baza legală: art. 44, alin. (3) din Legea nr. 254 / 2013

Punctaj: 0,3 puncte - activități de evaluare și intervenție inițială; 0,3 puncte

În ce situații are loc încetarea refuzului de hrană a persoanei condamnate, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal? Baza legală: art. 55 din Legea nr. 254 / 2013 Punctaj: 0,6 puncte declarație scrisă sau verbală; 0,2 puncte acceptarea hranei care este oferită zilnic, la orele fixate, de administrația penitenciarului; 0,2 puncte

constatarea faptului ca s-a alimentat, în mod direct ori pe baza investigațiilor sau determinărilor clinice de specialitate. 0,2 puncte 6. Enumerați 5 (cinci) interdicții ale persoanelor private de libertate, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (1 punct).

Baza legală: art. 82 din Legea nr. 254 / 2013

Punctaj: 1 punct – câte 0,2 puncte pentru oricare 5 dintre următoarele

interdicții:

exercitarea sau încercarea de exercitare de acte de violenţă asupra personalului, persoanelor care execută misiuni în penitenciar sau care se află în vizită, asupra celorlalte persoane condamnate, precum şi asupra oricăror altor persoane;
organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, răzvrătiri, acte de nesupunere pasive sau active ori alte acţiuni violente, în grup, de natură să pericliteze ordinea, disciplina şi siguranţa penitenciarului;
iniţierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea pedepselor privative de libertate; d) introducerea în penitenciar, producerea, deţinerea, comercializarea sau consumul de stupefiante, băuturi alcoolice ori de substanţe toxice sau ingerarea de medicamente fără prescripţie medicală, de natură să creeze tulburări de comportament;
sustragerea în orice mod de la executarea unei sancţiuni disciplinare;
instigarea altor persoane condamnate la săvârşirea de abateri disciplinare;
stabilirea de relaţii cu persoane condamnate sau persoane din interiorul ori exteriorul penitenciarului, cu scopul de a împiedica înfăptuirea justiţiei sau aplicarea normelor regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de muncă ori aparţinând penitenciarului, personalului, persoanelor care execută activităţi în penitenciar sau se află în vizită, precum şi a bunurilor aparţinând altor persoane, inclusiv celor condamnate;
prezenţa în zone interzise sau la ore nepermise în anumite spaţii din penitenciar, stabilite prin regulamentul de ordine interioară, precum şi nerespectarea orei de revenire în penitenciar;
introducerea în penitenciar, procurarea, confecţionarea, deţinerea, schimbul, primirea, utilizarea sau transmiterea de arme, materiale explozive, obiecte şi substanţe care pun în pericol siguranţa penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor, bani, medicamente, telefoane mobile, accesorii ale telefoanelor mobile, bunuri sau alte valori, în alte condiţii decât cele admise;
substituirea identităţii unei alte persoane;
împiedicarea, cu intenţie, a desfăşurării programelor şi activităţilor care se derulează în penitenciar;
oferirea sau darea de bani ori alte foloase personalului penitenciarului;
obţinerea sau încercarea de obţinere, prin violenţă, constrângere, promisiuni, servicii, cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele care execută misiuni în penitenciar sau care se află în vizită ori de la celelalte persoane condamnate, precum şi de la orice altă persoană;
comunicarea cu exteriorul penitenciarului, în alte condiţii şi prin alte metode decât cele stabilite prin reglementările în vigoare;
ameninţarea personalului, a persoanelor care execută misiuni în penitenciar sau care se află în vizită, a celorlalte persoane condamnate, precum şi a oricăror altor persoane;
utilizarea în mod necorespunzător sau în alte scopuri a bunurilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului;
tulburarea orarului zilnic sau a liniştii, inclusiv după ora stingerii până la deşteptare;
exprimarea, în public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul; ş) împiedicarea sau încercarea împiedicării aflării adevărului în cazul incidentelor petrecute în penitenciar;
desfăşurarea de acţiuni care urmăresc aducerea de prejudicii administraţiei penitenciarului sau altor persoane; ţ) autoagresiunea în orice mod şi prin orice mijloace;
practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obţine foloase;
fumatul în alte locuri decât cele permise;
orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnităţii umane prin deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infecţie HIV/SIDA, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în condiţii de egalitate a drepturilor fundamentale;
desfăşurarea oricăror altor acţiuni interzise prin prezenta lege.

Enumerați 5 (cinci) sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate persoanelor private de libertate în cazul săvârșirii abaterilor disciplinare, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Baza legală: art. 101, alin. (1) din Legea nr. 254 / 2013 Punctaj: 1 punct – câte 0,2 puncte pentru oricare 5 dintre următoarele sancțiuni disciplinare: avertismentul; suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale, artistice şi sportive, pe o perioadă de cel mult o lună;

suspendarea dreptului de a presta o muncă, pe o perioadă de cel mult o lună;
suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiţionare, corespondenţă şi asistenţă medicală, pe o perioadă de cel mult două luni;
suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni;
izolarea pentru maximum 10 zile.

Clasificați demersurile educative, de asistență psihologică și socială în funcție de adresabilitate, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare. Baza legală: art. 8, alin. (2) din O.M.J. nr. 2199 / C / 2011 Punctaj: 0,5 puncte cu caracter general, adresându-se tuturor persoanelor private de libertate 0,25 puncte;

cu caracter specific, adresându-se anumitor categorii de persoane private de libertate, ținând cont de caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de vârstă, sex și stare de sănătate 0,25 puncte. 9. Ce cuprinde proiectul de activitate, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare?

Baza legală: art. 18, alin. (2) din O.M.J. nr. 2199 / C / 2011

Punctaj: 0,6 puncte

justificarea 0,1 puncte;
scopul 0,1 puncte;
tabelul nominal cu participanții 0,1 puncte;
resursele umane și materiale 0,1 puncte;
desfășurarea propriu-zisă a activității 0,1 puncte;
raportul de evaluare finală 0,1 puncte.

Enumerați criteriile de diagnostic pentru Tulburarea de Personalitate Borderline, conform D.S.M. – IV – TR Sursa bibliografică: Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM – IV – TR, Tulburările de Personalitate pag. 710 – 711 Punctaj: 1,5 puncte A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relațiilor interpersonale (0,1 puncte), a imaginii de sine și afectelor (0,1 puncte) și impulsivitate marcată (0,1 puncte), începând precoce în perioada adultă (0,1 puncte) și prezent într-o varietate de contexte (0,1 puncte), ca indicat de cinci (sau mai multe) (0,1 puncte) dintre următoarele: (1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant, care figurează la criteriul 5; (0,1 puncte) (2) un pattern de relații interpersonale intense și instabile caracterizat prin alternare între extremele de idealizare și devalorizare; (0,1 puncte) (3) perturbare de identitate: imagine de sine sau conștiință de sine marcat și persistent instabilă; (0,1 puncte) (4) impulsivitate în cel puțin două domenii care sunt potențial autoprejudiciante (de ex., cheltuieli, sex, abuz de o substanță, condus imprudent, mâncat compulsiv. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant, care figurează la criteriul 5; (0,1 puncte) (5) comportament, gesturi sau amenințări recurente de suicid ori comportament automutilant; (0,1 puncte) (6) instabilitate afectivă datorată unei reactivități marcate a dispoziției (de ex., disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate durând de regulă câteva ore și numai rareori mai mult de câteva zile); (0,1 puncte) (7) sentimentul cronic de vid; (0,1 puncte) (8) mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia (de ex., manifestări frecvente de furie, stare coleroasă permanentă, bătăi repetate); (0,1 puncte) (9) ideație paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu stresul. (0,1 puncte) 11. Enumerați criteriile de diagnostic pentru Tulburările de Adaptare, conform D.S.M. – IV – TR Sursa bibliografică: Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM – IV – TR, Tulburările de Adaptare pag. 683 Punctaj: 1 punct A. Apariția de simptome emoționale sau comportamentale ca răspuns la (un) stresor(i) identificabil(i) survenind în decurs de 3 luni de la debutul stresorului (stresorilor); 0,2 puncte B. Aceste simptome sau comportamente sunt semnificative clinic, după cum este evidențiat de oricare dintre următoarele: (1) detresă marcată, care este un exces față de ceea ce ar fi de așteptat de la expunerea la stresor; 0,1 puncte (2) deteriorare semnificativă în funcționarea socială sau profesională (școlară) 0,1 puncte C. Perturbarea în legătură cu stresul nu satisface criteriile pentru altă tulburare specifică de pe axa I și nu este doar o exacerbare a unei tulburări preexistente de pe axa I sau axa II 0,2 puncte D. Simptomele nu reprezină doliul 0,2 puncte E. Odată ce stresorul (sau consecințele sale) a dispărut, simptomele nu persistă timp de mai mult de 6 luni 0,2 puncte 12. Care este frecvența și durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în situații de criză, conform Ordinului ministrului justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare? Baza legală: art. 180, alin. (3) din O.M.J. nr. 2199 / C / 2011 Punctaj: 0,4 puncte - frecvența și durata consilierilor se stabilește de către specialist (0,2 puncte) în funcție de tipul problemelor identificate (0,2 puncte) La calcularea notei se acordă 1 punct din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 10Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 10

Subiectul 1

Conform Legii nr. 254/2013, enumerați cazurile în care poate fi acordată permisiunea de ieșire din penitenciar.

Subiectul 2

Arătați, în baza OMJ nr. 2199/C/2011, ce anume vizează programul multidisciplinar de pregătire pentru liberare.

Subiectul 3

În baza Legii nr. 254/2013, precizați de ce anume se ține cont la includerea persoanelor condamnate în activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială.

Subiectul 4

Definiți consilierea psihologică, arătați la ce se referă situațiile de criză și precizați frecvența și durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în situații de criză, conform OMJ nr. 2199/C/2011.

Subiectul 5

Deținutul P.C., în vârstă de 37 de ani, divorțat de 3 ori, se află în penitenciar pentru o condamnare de 3 ani pentru trafic de droguri. Este cunoscut din pedeapsa anterioară ca având comportament suicidar recurent, cu multiple autoagresiuni, fiind dificil în relaționarea cu ceilalți. Este prezentat la cabinetul psihologic pentru presupus consum de substanțe în cameră. În timpul discuției se descrie ca „persoană rea, fără valori morale”, afirmând că uneori trăiește sentimentul că nu există deloc. În raport cu actuala concubină oscilează între idealizare și devalorizare.

Precizați tipul tulburării de personalitate conform DSM IV.
Prezentați toate criteriile diagnosticului conform DSM IV.
Arătați regimul de executare aplicat deținutului.
Enumerați tipurile demersurilor individuale și de grup pe care le poate desfășura psihologul cu deținutul.
Motivați eligibilitatea pentru acordarea/neacordarea dreptului la vizită intimă solicitat în 11.11.2016, în condițiile în care deținutul a fost sancționat cu avertisment la 16.04.2016.

Notă: Nota 1 se acordă din oficiu.

Barem

Varianta 10

Subiectul 1

– Total 1 punct

Permisiunea de ieșire din penitenciar poate fi acordată pentru:

prezentarea persoanei condamnate în vederea ocupării unui loc de muncă după punerea în libertate – 0,15 puncte;
susținerea unui examen – 0,20;
menținerea relațiilor de familie – 0,20;
pregătirea reintegrării sociale – 0,20;
participarea la înhumarea soțului/soției, unui copil, părinte, frate/soră ori bunic/bunică – 0,25.

Subiectul 2

– Total 1,60 puncte

Programul multidisciplinar de pregătire pentru liberare vizează:

informarea persoanelor condamnate cu privire la pașii de urmat după liberare, în scopul reintegrării sociale – 0,40;
identificarea și familiarizarea cu elementele de suport social care pot facilita reintegrarea – 0,40;
acordarea de asistență psihologică în vederea facilitării reintegrării sociale – 0,40;
crearea premiselor pentru acordarea asistenței postpenale – 0,40.

Subiectul 3

– Total 1 punct

Se ține cont de:

recomandările din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică – 0,25;
nevoile identificate – 0,25;
regimul de executare a pedepsei – 0,25;
momentul traseului execuțional – 0,25.

Subiectul 4

– Total 1,40 puncte

Consilierea psihologică este demersul semistructurat cu caracter specific, susținut în scopul prevenției și ameliorării problemelor emoționale, cognitive și de comportament și al asistării persoanei private de libertate în identificarea soluțiilor necesare pentru depășirea dificultăților – 0,70. Situațiile de criză se referă la evenimente traumatice imprevizibile apărute în contextul existențial al persoanei, care depășesc capacitățile adaptative și perturbă semnificativ echilibrul funcțional – 0,50. Frecvența și durata consilierilor se stabilesc de specialist în funcție de tipul problemelor identificate – 0,20.

Subiectul 5

– Total 4 puncte

Tulburare de personalitate borderline – 0,50.
Criteriile DSM IV – 1,50:
eforturi disperate de evitare a abandonului;
relații interpersonale intense și instabile, cu alternare idealizare/devalorizare;
perturbare de identitate;
impulsivitate în cel puțin două domenii potențial autoprejudiciante;
comportament/gesturi/amenințări recurente de suicid ori automutilare;
instabilitate afectivă;
sentiment cronic de vid;
mânie intensă/inadecvată ori dificultate în controlul mâniei;
ideație paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, legate de stres.
Regim semideschis – 0,50.
Demersuri: evaluare, consiliere, convorbire individuală de informare, psihoterapie, program – câte 0,20 = 1 punct.
Da – 0,20, deoarece nu a fost sancționat disciplinar în cele 6 luni anterioare solicitării vizitei intime – 0,30.

Notă: Nota 1 se acordă din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 11Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 11

Enunțurile au fost reconstruite direct din grila de corectare, deoarece documentul disponibil conține baremul împreună cu formularea subiectelor.

Subiectul nr. 1

Deținutul A.R., condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate de 2 ani, 5 luni și 20 de zile pentru săvârșirea infracțiunii de furt, fără antecedente penale, în vârstă de 28 ani, urmează să fie analizat în cadrul Comisiei pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Precizați regimul de executare a pedepsei care va fi stabilit inițial de către Comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

Subiectul nr. 2

Specificați situațiile în care se suspendă și înceteaza, dreptul de liberă practică a profesiei de psiholog, conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.

Subiectul nr. 3

Subiectul nr. 4

Descrieți principiul confidenfialității și păstrării secretului profesional, conform Hotărârii nr. 4CN/ 2013 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a Codului de procedură disciplinară. (1) Prin însãși natura misiunii sale, psihologul este depozitarul secretelor beneficiarului serviciilor psihologice și destinatarul informațiilor sale de naturã confidențialã. Fãrã o garanție a confidențialitãții, încrederea în profesia de psiholog și în activitatea psihologului nu poate exista. – 0,20 puncte (2) Obligația psihologului cu privire la secretul profesional servește atât beneficiarului serviciilor psihologice, cât și psihologului, fiind în acord cu Constituția României. – 0,20 puncte (3) Obligația psihologului cu privire la confidențialitatea și secretul profesional nu este limitatã în timp. Confidențialitatea și secretul profesional sunt recunoscute ca fiind, deopotrivã, drepturi și îndatoriri fundamentale ale psihologului. – 0,20 puncte (4) Psihologul stabilește prin contractele încheiate și prin regulamentele interne ale formei de exercitare ale profesiei obligația angajaților sãi și a oricãrei persoane care colaboreazã cu acesta în activitatea sa – 0,20 puncte profesionalã sã respecte confidențialitatea și secretul profesional. (5) Psihologul nu poate fi obligat de cãtre angajator sau de cãtre o altã persoanã neautorizatã sã comunice datele confidențiale sau secretul profesional, cu excepția prevederilor exprese ale legii, la solicitarea instanței de judecatã. – 0,20 puncte Total punctaj subiectul nr. 4 1 punct

Subiectul nr. 5

Subiectul nr. 6

Definiți tulburarea de personalitate paranoidă și prezentați criteriile de diagnostic, conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM-IV-TR. O neîncredere și suspiciozitate pervasivă față de alții – 0,10 puncte astfel că intențiile acestora sunt interpretate ca răuvoitoare – 0,10 puncte începând precoce în perioada adultă – 0,10 puncte prezente într-o varietate de contexte – 0,10 puncte după cum este indicată de patru (sau mai multe) dintre următoarele: – 0,10 puncte Suspectează, fără o bază suficientă, că alții îl (o) exploatează, prejudiciază sau înșală; – 0,20 puncte Este procupat(ă) de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociaților; – 0,20 puncte Refuză să aibă încredere în alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios contra sa; – 0,20 puncte Citește intenții degradante sau – 0,20 puncte amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; Poartă pică tot timpul, adică este implacabil(ă) față de insulte injurii sau ofense; – 0,20 puncte Percepe atacuri la persoană sau la reputația sa, care nu sunt evidente altora și este prompt(ă) în a acționa coleros sau în a contraacata; – 0,20 puncte Are suspiciuni recurente, fără nicio justificare, referitoare la fidelitatea soției (soțului) ori partenerei (partenerului) sexual(e) – 0,20 puncte Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, a unei tulburări afective cu elemente psihotice ori a altei tulburări psihotice și nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei condiții medicale generale. – 0,10 puncte Total punctaj subiectul nr. 6 2 puncte NOTĂ: Se acordă 1 punct din oficiu.

Barem

Varianta 11

RILĂ DE CORECTARE ofițer psiholog

Subiectul nr. 1

– 1,5 puncte

Precizați regimul de executare a pedepsei care va fi stabilit inițial de către Comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

Răspuns corect:

Regim semideschis – 0,40 puncte

Enumerați criteriile care vor fi avute în vedere la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Răspuns corect:

La stabilirea regimului de executare se au în vedere următoarele criterii:

durata pedepsei privative de libertate; – 0,10 puncte
gradul de risc al persoanei condamnat; – 0,10 puncte;
antecedentele penale; – 0,10 puncte
vârsta şi starea de sănătate ale persoanei condamnate; – 0,20 puncte
conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare; – 0,20 puncte
nevoile identificate şi abilităţile persoanei condamnate, necesare includerii în programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială; – 0,20 puncte
disponibilitatea persoanei condamnate de a presta muncă şi de a participa la activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională. – 0,20 puncte Total punctaj subiectul nr. 1 1,50 puncte

Subiectul nr. 2

– 1,5 puncte

temporar, la cererea persoanei înscrise; 0,25 puncte
după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizaţiei anuale către Colegiul Psihologilor din România, până la achitarea ei integrală; 0,25 puncte
cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii; 0,25 puncte
pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă. 0,25 puncte Dreptul de liberă practică încetează:
prin renunţarea în scris la exerciţiul dreptului de liberă practică; 0,25 puncte
dacă persoana înscrisă a fost condamnată pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură cu exercitarea dreptului de liberă practică, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotărâre judecătorească definitivă. 0,25 puncte Total punctaj subiectul nr. 2 1,50 puncte

Subiectul nr. 3

– 1 punct

Enumerați principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, conform Ordinului nr. 2794/C/2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administraţiei penitenciare. Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare sunt:

supunerea deplină faţă de lege; - 0,10 puncte
respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condiţiile prevăzute de lege; – 0,20 puncte
egalitatea şanselor; – 0,10 puncte
responsabilitate şi imparţialitate; – 0,20 puncte
eficacitate în serviciul intereselor generale ale societăţii; – 0,10 puncte
eficienţă în utilizarea resurselor; – 0,10 puncte
ierarhia organizatorică şi funcţională. – 0,20 puncte

Total punctaj subiectul nr. 3 1 punct

Subiectul nr. 4

– 1 punct

Subiectul nr. 5

– 2 puncte

Detaliați demersul de evaluare psihologică, conform O.M.J. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare. Evaluarea psihologică, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, – 0,10 puncte fundamentează proiectarea oricărui demers psihologic – 0,10 puncte are în vedere identificarea principalelor riscuri şi nevoi psihologice – 0,20 puncte în scopul orientării intervenţiei specifice. – 0,10 puncte Concluziile evaluărilor psihologice ale persoanelor condamnate conduc la completarea documentelor necesare luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deţinere. – 0,20 puncte Evaluarea iniţială se realizează în perioada de carantină şi observare, – 0,10 puncte în cadrul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate – 0,10 puncte şi urmăreşte identificarea principalelor riscuri şi nevoi psihologice ale persoanelor private de libertate – 0,10 puncte în vederea stabilirii demersurilor specifice în perioada executării pedepsei. – 0,10 puncte Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei – 0,10 puncte are rolul de a evidenţia progresele ori regresele înregistrate de persoanele private de libertate în plan psihocomportamental – 0,10 puncte precum şi, după caz, de a identifica alte riscuri şi nevoi psihologice. – 0,10 puncte Evaluarea persoanelor private de libertate pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în săptămâna premergătoare analizării în comisia de individualizare a pedepsei privative de libertate, în condiţiile prevăzute de Lege. – 0,10 puncte Pentru persoanele private de libertate repartizate în regimurile deschis şi – 0,10 puncte semideschis, evaluarea periodică se realizează cel puţin o dată la 6 luni, dar nu mai târziu de termenele stabilite de Lege. Pentru persoanele private de libertate repartizate în regimurile închis şi maximă siguranţă, evaluarea periodică se realizează cel puţin o dată la 12 luni, dar nu mai târziu de termenele stabilite de Lege – 0,10 puncte Evaluarea finală se realizează la sfârşitul executării pedepsei – 0,10 puncte şi analizează evoluţia persoanelor private de libertate ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistenţă psihologică. – 0,10 puncte Direcţia de specialitate pune la dispoziţia personalului din domeniul asistenţei psihologice din fiecare loc de deţinere instrumente de identificare a nevoilor şi riscurilor psihologice. – 0,10 puncte Total punctaj subiectul nr. 5 2 puncte

Subiectul nr. 6

– 2 puncte

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 12Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 12

Ofițer psiholog

Subiectul nr. 1

Menționați tipurile de regimuri de executare a pedepselor privative de libertate, conform Legii nr. 254/2013.

Subiectul nr. 2

Enumerați principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, conform OMJ nr. 2794/C/2004.

Subiectul nr. 3

Precizați documentele în care sunt consemnate demersurile de asistență psihologică și socială desfășurate cu persoanele private de libertate, conform OMJ nr. 2199/C/2011.

Subiectul nr. 4

Enumerați și descrieți tipurile de evaluare psihologică, conform OMJ nr. 2199/C/2011.

Subiectul nr. 5

Un deținut în vârstă de 40 de ani, condamnat pentru tâlhărie calificată, având trei condamnări anterioare pentru vătămare corporală, este prezentat la cabinetul psihologic din cauza mai multor abateri disciplinare constând în agresarea colegilor de cameră. În timpul discuției declară că încă de la 15 ani a abandonat școala și și-a manipulat părinții „mințind de plăcere”.

Identificați tulburarea de personalitate conform DSM-IV.
Precizați un tip de demers recuperativ recomandat.

Subiectul nr. 6

Enumerați tipurile de recompense acordate persoanelor care execută pedepse privative de libertate în penitenciar, conform Legii nr. 254/2013.

Subiectul nr. 7

Precizați documentele completate și utilizate pe parcursul derulării programului de asistență psihologică, cuprinse în mapa acestuia, conform OMJ nr. 2199/C/2011. Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.

Barem

Varianta 12

Subiectul nr. 1

– Total 1 punct

Regimurile de executare:

maximă siguranță – 0,25;
închis – 0,25;
semideschis – 0,25;
deschis – 0,25.

Subiectul nr. 2

– Total 1 punct

supunerea deplină față de lege – 0,10;
respectarea drepturilor persoanelor private de libertate – 0,10;
egalitatea șanselor – 0,10;
responsabilitate și imparțialitate – 0,20;
eficacitate în serviciul intereselor generale ale societății – 0,20;
eficiență în utilizarea resurselor – 0,10;
ierarhia organizatorică și funcțională – 0,20.

Subiectul nr. 3

– Total 1,50 puncte

Documentele:

orarul specialistului – 0,10;
registrul specialistului – 0,10;
fișele specifice din dosar – 0,10;
fișa de consiliere individuală – 0,15;
documentele mapei programului de asistență psihologică – 0,20;
documentele mapei programului de asistență socială – 0,20;
proiectul de activitate – 0,10;
documentele întocmite cu ocazia întrunirii comisiilor prevăzute de lege – 0,20;
documentele întocmite la solicitarea instanței sau pentru dosarul de grațiere individuală – 0,35.

Subiectul nr. 4

– Total 1,50 puncte

Evaluarea inițială – se realizează în perioada de carantină și observare, în cadrul programului de adaptare la condițiile privării de libertate, și urmărește identificarea riscurilor și nevoilor psihologice pentru stabilirea demersurilor specifice. Evaluarea periodică – se realizează pe parcursul executării pedepsei și evidențiază progresele/regresele psihocomportamentale și, după caz, alte riscuri și nevoi. Este obligatorie în săptămâna premergătoare analizării în comisia de individualizare. Pentru regim deschis/semideschis: cel puțin o dată la 6 luni; pentru regim închis/maximă siguranță: cel puțin o dată la 12 luni. Evaluarea finală – se realizează la sfârșitul executării pedepsei și analizează evoluția ca urmare a demersurilor de asistență psihologică.

Subiectul nr. 5

Tulburare de personalitate antisocială – 1 punct.
Oricare dintre: consiliere psihologică, psihoterapie, program de asistență psihologică – 0,50.

Subiectul nr. 6

– Total 1,50 puncte

ridicarea unei sancțiuni disciplinare anterioare – 0,15;
suplimentarea numărului convorbirilor on-line – 0,15;
suplimentarea drepturilor la pachete și/sau vizite – 0,20;
suplimentarea dreptului la vizită intimă – 0,25;
permisiunea de ieșire pentru o zi, maximum 15 zile/an – 0,25;
permisiunea de ieșire maximum 5 zile, maximum 25 zile/an – 0,25;
permisiunea de ieșire maximum 10 zile, maximum 30 zile/an – 0,25.

Subiectul nr. 7

– Total 1 punct

Mapa documentară cuprinde:

coperta mapei – 0,05;
justificarea inițierii și derulării programului – 0,10;
contractul terapeutic – 0,10;
criteriile de excludere – 0,10;
tabelul nominal cu participanții – 0,05;
orarul activităților – 0,05;
prezența participanților – 0,05;
protocolul de activitate – 0,10;
fișele de lucru – 0,10;
raportul de evaluare finală – 0,10.

După caz:

fișele de consiliere individuală – 0,05;
atribuțiile echipei multidisciplinare – 0,05;
fișele de lucru ale echipei multidisciplinare – 0,05;
evaluările psihologice inițiale, de parcurs și finale – 0,05.

Se acordă 1 punct din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 13Data publicării materialului: 3 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

SpecialitateaOfițer psiholog

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului3 decembrie 2022

Proba scrisă

Varianta 13

Enunțurile au fost reconstruite direct din grila de corectare, deoarece documentul disponibil conține baremul împreună cu formularea subiectelor.

1,5 puncte. Enumerați criteriile care se au în vedere la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prevăzute de art. 39 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare.
1 punct. Prezentați interdicțiile în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, potrivit art. 20 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
1 punct. Enumerați 4 obligații ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în conformitate cu art. 6 din Ordinul ministrului justiției nr. 2794/C/2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare.
1,5 puncte. Prezentați principiul evitării conflictului de interese, conform Secțiunii 7, art. 13 din Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, prevăzut în Hotărârea nr. 4CN/2013 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a Codului de procedură disciplinară.
1 punct. Precizați categoriile de persoane private de libertate cărora li se adresează programele de asistență psihologică specifică, în conformitate cu art. 172 din Ordinul ministrului justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare.
1 punct. Enumerați documentele din mapa documentară, completate și utilizate pe parcursul derulării programelor de asistență psihologică, în concordanță cu art. 176 alin. (1) din Ordinul ministrului justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare.
2 puncte. Definiți tulburarea de personalitate paranoidă și prezentați criteriile de diagnostic, conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM-IV-TR (2003).

Barem

Varianta 13

Sursa – Centrul de concurs Penitenciarul Aiud · Sursa suplimentară – Centrul de concurs Penitenciarul București-Jilava

entru susținerea probei scrise de către candidații înscriși pentru ocuparea prin concurs a unui post vacant de ofițer psiholog

Subiectul 1

Enumerați criteriile care se au în vedere la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prevăzute de art. 39, alin. (2) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare. (1,5 puncte)

Răspuns:

La stabilirea regimului de executare se au în vedere următoarele criterii:

durata pedepsei privative de libertate; (0, 15 puncte)
gradul de risc al persoanei condamnate; (0, 15 puncte)
antecedentele penale; (0, 15 puncte)
vârsta şi starea de sănătate ale persoanei condamnate; (0, 30 puncte)
conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare; (0, 30 puncte) f) nevoile identificate şi abilităţile persoanei condamnate, necesare includerii în programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială; (0,15 puncte)
disponibilitatea persoanei condamnate de a presta muncă şi de a participa la activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională. (0, 30 puncte)

Subiectul 2

Prezentați interdicțiile în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, potrivit art. 20 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România. (1 punct)

Răspuns:

Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de liberă practică:

psihologul care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni în împrejurări legate de exercitarea profesiei de psiholog; (0, 40 puncte)
psihologul căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească; (0, 30 puncte)
psihologul căruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sancţiune disciplinară, pe durata suspendării. (0, 30 puncte)

Subiectul 3

Enumerați 4 (patru) obligații ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în conformitate cu art. 6 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2794/C/2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare. (1 punct)

Răspuns:

să cunoască, să respecte Constituţia şi legile ţării şi să aplice dispoziţiile legale în conformitate cu atribuţiile ce le revin, cu respectarea eticii profesionale; (0,25 puncte)
să se comporte civilizat şi demn în toate împrejurările, să manifeste stăpânire de sine, amabilitate, politeţe şi să vorbească respectuos şi decent, într-o manieră potrivită cu funcţia pe care o deţin; (0,25 puncte)
să constituie exemple pentru subordonaţi, colegi şi persoanele private de libertate, să creeze un climat corespunzător de muncă şi să contribuie la realizarea şi menţinerea unei imagini pozitive a instituţiei; (0,25 puncte)
să execute, cu profesionalism şi în termenul stabilit, atribuţiile ce îi revin şi să dovedească, în toate împrejurările, cinste, corectitudine, disciplină şi respect faţă de şefii ierarhici, colegi şi subalterni; (0,25 puncte)
să se prezinte la serviciu într-o stare corespunzătoare, să respecte întocmai programul de muncă şi să folosească timpul de lucru, resursele materiale şi financiare ale instituţiei în mod eficient şi raţional, numai pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; (0,25 puncte)
să asigure ocrotirea bunurilor instituţiei şi să prevină producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca buni gospodari; (0,25 puncte)
să respecte prevederile legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii; (0,25 puncte)
să nu interzică sau să nu împiedice exercitarea libertăţilor publice şi a drepturilor sindicale ale funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare; (0,25 puncte)
să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; (0,25 puncte)
să respecte jurământul de credinţă depus cu ocazia numirii în funcţie; (0,25 puncte)
să nu manifeste toleranţă faţă de abateri şi să informeze autorităţile abilitate cu privire la infracţiunile de care au luat la cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, îndeosebi a actelor de corupţie; (0,25 puncte)
să informeze şeful ierarhic despre existenţa unui conflict de interese privind exercitarea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii. (0,25 puncte) Notă: Oricare dintre obligațiile de mai sus vor fi punctate cu 0,25 puncte.

Subiectul 4

Prezentați principiul evitării conflictului de interese, conform Secțiunii 7, art. 13 din Codul Deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, prevăzut în Hotărârea 4CN/2013 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a Codului de procedură disciplinară. (1,5 puncte)

Răspuns:

Psihologul trebuie să evite situaţia în care ar putea să planeze suspiciuni în legătură cu interesul său faţă de un beneficiar. (0,25 puncte) Psihologul trebuie să acţioneze întotdeauna dintr-o singură poziţie profesională/ (0,25 puncte), acesta nu trebuie să se prezinte ca apropiat, rudă, sfătuitor şi nici ca reprezentantul sau apărătorul unuia dintre beneficiarii serviciilor psihologice/(0,25 puncte). Psihologul trebuie să se abţină să colaboreze cu un beneficiar atunci când se iveşte un conflict de interese/ (0,25 puncte), când secretul profesional riscă să fie violat/ (0,25 puncte) sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită /(0, 25 puncte).

Subiectul 5

Precizați categoriile de persoane private de libertate cărora li se adresează programele de asistență psihologică specifică, în conformitate cu art. 172 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare.(1 punct)

Răspuns:

Programele de asistenţă psihologică specifică se adresează persoanelor private de libertate care în urma unei evaluări psihologice au fost identificate ca aparţinând, în principal, următoarelor categorii: (0,10 puncte)

cu dificultăţi de gestionare a impulsurilor sexuale; (0,15 puncte)
cu antecedente în adicţii, consum de droguri ori alte substanţe psihotrope;(0,15 puncte)
cu dificultăţi de gestionare a agresivităţii; (0,15 puncte)
diagnosticate cu afecţiuni psihice; (0,15 puncte)
cu risc de suicid; (0,15 puncte)
cu risc de vulnerabilizare/marginalizare. (0,15 puncte)

Subiectul 6

Enumerați documentele din mapa documentară, completate și utilizate pe parcursul derulării programelor de asistență psihologică, în concordanță cu art. 176, alin. (1) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative,culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare. (1 punct)

Răspuns:

coperta mapei documentare a programului; (0,10 puncte)
justificarea iniţierii şi derulării programului, prin raportare la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deţinere, şi a prioritizării intervenţiei; (0,10 puncte)
contractul terapeutic, semnat de fiecare participant; (0,10 puncte)
criteriile de excludere din program, particularizate pentru fiecare tip de program; (0,10 puncte)
tabelul nominal cu participanţii; (0,10 puncte)
orarul activităţilor programului; (0,10 puncte)
prezenţa persoanelor private de libertate incluse în program; (0,10 puncte)
protocolul de activitate; (0,10 puncte)
fişele de lucru utilizate la şedinţele de grup; (0,10 puncte)
raportul de evaluare finală a desfăşurării programului. (0,10 puncte)

Subiectul 7

Definiți tulburarea de personalitate paranoidă și prezentați criteriile de diagnostic, conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM-IV-TR (2003). (2 puncte)

Răspuns:

A. O neîncredere și suspiciozitate pervasivă față de alții (0,10 puncte), astfel că intențiile acestora sunt interpretate ca răuvoitoare (0,10 puncte), începând precoce în perioada adultă (0,10 puncte) prezente într-o varietate de contexte (0,10 puncte), după cum este indicată de patru (sau mai multe) dintre următoarele (0,10 puncte): (1) suspectează, fără o bază suficientă, că alții îl (o) exploatează, prejudiciază sau înșală; (0,20 puncte) (2) este preocupat(ă) de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociaților; (0,20 puncte) (3) refuză să aibă încredere în alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios contra sa; (0,20 puncte) (4) citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; (0,20 puncte) (5) poartă pică tot timpul, adică este implacabil(ă) față de insulte injurii sau ofense; (0,20 puncte) (6) percepe atacuri la persoană sau la reputația sa, care nu sunt evidente altora și este prompt(ă) în a acționa coleros sau în a contraataca; (0,20 puncte) (7) are suspiciuni recurente, fără nicio justificare, referitoare la fidelitatea soției (soțului) ori partenerei (partenerului) sexual(e). (0,20 puncte) B. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, a unei tulburări afective cu elemente psihotice ori a altei tulburări psihotice și nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiții medicale generale. (0,10 puncte) NOTĂ: Se acordă 1 punct din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Ofițer psihologAdministrația Națională a PenitenciarelorVarianta 1Data publicării materialului: 19 iulie 2023

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

Unitatea organizatoarePenitenciarul București-Rahova

Posturi vizate8 posturi ofițer (psiholog resurse umane) și 2 posturi ofițer (psiholog)

Data publicării materialului19 iulie 2023

Proba scrisă

Barem de evaluare și notare la proba scrisă – Varianta 1.

Subiectul nr. 1 – 1 punct

Enumerați 5 dintre abaterile disciplinare ale polițistului de penitenciare, potrivit art. 140 din Legea nr. 145/2019.

Subiectul nr. 2 – 1,50 puncte

Enumerați 6 interdicții ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, potrivit art. 11 din Anexa 1 la Ordinul ministrului justiției nr. 2794/C/2004.

Subiectul nr. 3 – 1,50 puncte

Enumerați obligațiile psihologului cu drept de liberă practică, potrivit art. 17 din Legea nr. 213/2004.

Subiectul nr. 4 – 1 punct

Enumerați 5 dintre atribuțiile generale ale psihologului de personal, potrivit art. 47 din Ordinul ministrului justiției nr. 2724/C/2018.

Subiectul nr. 5 – 1 punct

Prezentați evaluarea psihologică în scopul cunoașterii angajaților, conform capitolului „Evaluarea psihologică a personalului din organizații” din Tratatul de psihologia muncii – Aplicații practice în organizații și resurse umane, vol. I, Chraif Mihaela, Editura Trei, 2013.

Subiectul nr. 6 – 1 punct

Prezentați detaliat aspectele de care trebuie să se țină cont în demersul de construire a bateriei de evaluare psihologică, conform capitolului „Construirea bateriei de evaluare psihologică – Evaluarea psihologică a personalului”, Ticu Constantin, Editura Polirom, 2004.

Subiectul nr. 7 – 2 puncte

Conform DSM-5, menționați 8 dintre elementele prin care se poate manifesta comportamentul problematic de joc patologic de noroc (ludomania).

Se acordă 1 punct din oficiu. Nota minimă de promovare este 7,00.

Barem

Subiectul nr. 1 – 1 punct

0,20 puncte pentru oricare 5 abateri prevăzute de art. 140, dintre care:

manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției;
neglijență și superficialitate în îndeplinirea atribuțiilor;
întârziere repetată și nejustificată în îndeplinirea sarcinilor;
refuz nejustificat de a îndeplini o atribuție;
comportament necorespunzător față de persoanele private de libertate;
absență nemotivată ori întârziere repetată;
părăsirea nejustificată a locului de muncă;
producerea de pagube materiale;
încălcarea confidențialității;
depășirea atribuțiilor ori imixtiunea ilegală;
intervenția pentru influențarea soluționării unei cereri;
nerespectarea obligațiilor legale și deontologice;
împiedicarea exercitării libertăților publice și drepturilor sindicale;
tolerarea abaterilor disciplinare ale subordonaților;
activități fără legătură cu serviciul care afectează îndeplinirea atribuțiilor;
nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 119.

Subiectul nr. 2 – 1,50 puncte

0,25 puncte pentru oricare 6 interdicții:

tortură sau tratamente inumane/degradante;
primirea ori solicitarea de cadouri, bani, împrumuturi, valori sau servicii;
folosirea calității ori funcției pentru interese personale sau constrângerea altor persoane;
relații de afaceri cu persoane private de libertate ori persoane implicate în activități ilegale;
intervenții în cereri sau lucrări din afara competenței;
activități lucrative incompatibile cu funcția;
deținerea unei alte funcții remunerate, cu excepțiile legale;
folosirea forței sau a mijloacelor de imobilizare în alte condiții decât cele prevăzute de lege.

Subiectul nr. 3 – 1,50 puncte

Câte 0,25 puncte pentru fiecare obligație:

cunoașterea și respectarea reglementărilor legale ale profesiei;
respectarea Codului deontologic;
exercitarea dreptului de liberă practică în limitele specialității atestate;
perfecționarea calificării profesionale;
asumarea responsabilității profesionale față de beneficiar;
servirea intereselor beneficiarului în acord cu interesul public și exigențele profesionale.

Subiectul nr. 4 – 1 punct

0,20 puncte pentru oricare 5 atribuții generale ale psihologului de personal, inclusiv:

cunoașterea personalului și evaluări psihologice periodice;
cunoașterea specificului sectoarelor și evidențierea riscurilor psihologice;
asistență psihologică profilactică, primară și recuperatorie;
evaluarea psihologică a candidaților la instituții de învățământ și posturi vacante;
evaluare preliminară în situații de comportamente dezadaptative;
recomandări pentru optimizarea și prevenirea inadaptării profesionale;
evaluarea fenomenelor psihologice negative specifice grupurilor;
diagnoză organizațională și analiza climatului organizațional;
analiza psihologică a evenimentelor deosebite;
participarea la elaborarea cadrului metodologic al activităților de psihologie;
consemnarea informațiilor în documentele de specialitate;
studii, cercetări și perfecționare profesională continuă.

Subiectul nr. 5 – 1 punct

accesul managerului la rezultatele evaluărilor aptitudinale pentru cunoașterea angajaților – 0,30;
evaluări pentru cunoașterea angajaților și accelerarea acomodării reciproce – 0,40;
profiluri psihologice și aptitudinale în firme mari – 0,30.

Subiectul nr. 6 – 1 punct

timpul limitat de aplicare și selectarea unui număr optim de instrumente – 0,60;
instrumentele trebuie să fie suficient de discriminative și adecvate condițiilor de construcție – 0,20;
probele trebuie să vizeze exigențele psihologice definite anterior și să le operaționalizeze – 0,20.

Subiectul nr. 7 – 2 puncte

0,25 puncte pentru oricare 8 dintre următoarele manifestări:

nevoia de a juca sume tot mai mari pentru aceeași plăcere/euforie;
neliniște și iritabilitate la încercarea de oprire sau reducere;
eforturi repetate fără succes de a stopa, controla sau reduce jocul;
preocupare intensă pentru jocurile de noroc;
jocul ca modalitate de înlăturare a unei dispoziții negative;
revenirea pentru „a-și lua revanșa” după pierderi;
minciuna pentru ascunderea gradului de implicare;
periclitarea sau pierderea unei relații importante, a unui loc de muncă ori a unei oportunități educaționale/de carieră;
dependența de alții pentru bani necesari ieșirii din situații financiare disperate.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există o bibliografie separată în materialul transmis.

Tematica

Nu există date.

Ofițer psiholog Administrația Națională a Penitenciarelor Centrul de concurs Penitenciarul Aiud – Varianta 1 Data publicării materialului: 23 iulie 2023

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

Centru de concursPenitenciarul Aiud

PostOfițer (psiholog) – sectorul reintegrare socială

Data publicării materialului23 iulie 2023

Proba scrisă

Varianta nr. 1 · timp alocat pentru soluționarea subiectelor: 3 ore.

0,90 puncte. În conformitate cu art. 55 din Capitolul IV, Titlul III, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, enumerați situațiile în care încetarea refuzului de hrană al persoanei condamnate are loc.
0,80 puncte. În conformitate cu art. 18 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, enumerați situațiile în care se suspendă dreptul de liberă practică.
0,70 puncte. În conformitate cu art. 187 din Capitolul VII, Titlul III din H.G. nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, specificați ariile de intervenție ale activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială.
1,40 puncte. În conformitate cu art. 98 din Capitolul IX, Titlul III, Legea nr. 254/2013, enumerați tipurile recompenselor care pot fi acordate persoanelor condamnate.
1,20 puncte. În conformitate cu art. 163, Capitolul IV, Titlul IV din O.M.J. nr. 1322/C/2017, precizați categoriile de deținuți cărora li se adresează programele de asistență psihologică specifică.
0,70 puncte. În conformitate cu art. 17, Capitolul I, Titlul III din O.M.J. nr. 1322/C/2017, precizați ce cuprinde proiectul de activitate.
0,50 puncte. În conformitate cu art. 7, Capitolul I, Titlul III din O.M.J. nr. 1322/C/2017, descrieți demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială în funcție de adresabilitate.
0,80 puncte. În conformitate cu art. 2, Anexa 1 din O.M.J. nr. 2794/C/2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare, enumerați 4 dintre principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare.
2,00 puncte. Enumerați 5 dintre criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform DSM-5.

Barem

Subiectul 1 – 0,90 puncte

Încetarea refuzului de hrană are loc în următoarele situații:

declarație scrisă sau verbală – 0,15 puncte;
acceptarea hranei – 0,20 puncte;
acceptarea apei – 0,05 puncte;
acceptarea hranei, în mod direct – 0,20 puncte;
acceptarea hranei constatată pe baza investigațiilor sau a unei proceduri clinice de specialitate – 0,05 puncte.

Subiectul 2 – 0,80 puncte

Dreptul de liberă practică se suspendă:

temporar, la cererea persoanei înscrise – 0,10 puncte;
după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizației anuale către Colegiul Psihologilor din România – până la achitarea integrală – 0,10 puncte;
cu titlu de sancțiune disciplinară – 0,10 puncte, pe toată durata sancțiunii – 0,10 puncte;
pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă – 0,10 puncte.

Subiectul 3 – 0,70 puncte

Ariile de intervenție sunt:

adaptarea la condițiile privării de libertate – 0,10 puncte;
instruire școlară – 0,05 puncte și formare profesională – 0,05 puncte;
activități educative – 0,05 puncte și recreative – 0,05 puncte;
asistență socială – 0,10 puncte;
asistență psihologică – 0,10 puncte;
asistență religioasă – 0,10 puncte;
pregătirea pentru liberare – 0,10 puncte.

Subiectul 4 – 1,40 puncte

Tipurile recompenselor:

ridicarea unei sancțiuni disciplinare aplicate anterior – 0,20 puncte;
suplimentarea numărului convorbirilor on-line – 0,20 puncte;
suplimentarea drepturilor la pachete – 0,10 puncte și/sau vizite – 0,10 puncte;
suplimentarea dreptului la vizită intimă – 0,20 puncte;
permisiunea de ieșire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an – 0,10 puncte;
permisiunea de ieșire pentru cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an – 0,10 puncte;
permisiunea de ieșire pentru cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an – 0,10 puncte.

Subiectul 5 – 1,20 puncte

Programele de asistență psihologică specifică se adresează deținuților care, în urma evaluării psihologice, au fost identificați ca aparținând următoarelor categorii:

cu dificultăți de gestionare a agresivității – 0,20 puncte;
cu antecedente în adicții: consum de alcool, droguri sau alte substanțe psihotrope – câte 0,05 puncte;
diagnosticați cu afecțiuni psihice – 0,20 puncte;
cu risc de suicid – 0,20 puncte;
cu risc de vulnerabilizare – 0,10 puncte sau marginalizare – 0,10 puncte.

Subiectul 6 – 0,70 puncte

Proiectul de activitate cuprinde:

justificarea – 0,10 puncte;
scopul – 0,10 puncte;
obiectivele operaționale – 0,10 puncte;
desfășurarea propriu-zisă a activității – 0,10 puncte;
resursele implicate – 0,10 puncte;
modalitatea de evaluare – 0,05 puncte și condițiile de creditare – 0,05 puncte;
tabelul nominal cu participanții – 0,10 puncte.

Subiectul 7 – 0,50 puncte

În funcție de adresabilitate, demersurile sunt:

cu caracter general – 0,15 puncte, adresându-se tuturor persoanelor private de libertate – 0,10 puncte;
cu caracter specific – 0,15 puncte, adresându-se anumitor categorii de deținuți – 0,05 puncte, ținând cont de caracteristicile psihopedagogice – 0,01 puncte, psihocomportamentale – 0,01 puncte, de vârstă – 0,01 puncte, sex – 0,01 puncte și stare de sănătate – 0,01 puncte.

Subiectul 8 – 0,80 puncte

Principiile conduitei profesionale includ:

supunerea deplină față de lege – 0,20 puncte;
respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege – 0,05 puncte;
egalitatea șanselor – 0,20 puncte;
responsabilitate – 0,10 puncte și imparțialitate – 0,10 puncte;
eficacitate în serviciul intereselor generale ale societății – 0,20 puncte;
eficiență în utilizarea resurselor – 0,20 puncte;
ierarhia organizatorică – 0,10 puncte și funcțională – 0,10 puncte.

Punctajul total pentru subiectul 8 nu poate depăși 0,80 puncte.

Subiectul 9 – 2,00 puncte

Pentru tulburarea de personalitate antisocială, DSM-5 indică un pattern pervaziv de desconsiderare și încălcare a drepturilor celorlalți, apărut în jurul vârstei de 15 ani, manifestat prin trei sau mai multe dintre următoarele criterii:

incapacitatea de a se conforma normelor sociale și comportament în afara limitelor legii – 0,10 + 0,10 puncte;
înșelătorie, inclusiv minciuni repetate, folosirea de nume false sau escrocarea altora pentru profit personal ori amuzament – 0,10 + 0,05 + 0,05 puncte;
impulsivitate sau incapacitatea de a planifica acțiuni – 0,10 + 0,10 puncte;
iritabilitate și agresivitate, manifestate prin conflicte violente repetate – 0,15 + 0,15 puncte;
nepăsare față de siguranța personală sau a celorlalți, fără a se gândi la consecințe – 0,10 + 0,10 + 0,20 puncte;
iresponsabilitate constantă, manifestată prin incapacitatea de a avea un loc de muncă stabil sau de a-și onora obligațiile financiare – 0,20 + 0,10 + 0,10 puncte;
lipsa de remușcări, manifestată prin indiferență față de prejudiciile aduse altora și prin explicarea detașată a motivelor agresiunii ori furtului – 0,15 + 0,10 + 0,05 + 0,05 puncte.

În plus:

individul are cel puțin 18 ani – 0,40 puncte;
există antecedente de tulburare de conduită cu debut înainte de 15 ani – 0,20 puncte;
comportamentul antisocial nu apare exclusiv în cadrul schizofreniei sau tulburării bipolare – 0,20 puncte.

Total: 9 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există o bibliografie separată în materialul transmis.

Tematica

Nu există date.

Ofițer psiholog Administrația Națională a Penitenciarelor Data publicării materialului: ianuarie 2023

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

PostOfițer (psiholog)

Termen depunere dosare31 ianuarie 2023

Data publicării materialuluiianuarie 2023

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Acte normative

Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul ministrului justiției nr. 1322/C/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială din locurile de deținere aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul ministrului justiției nr. 2794/C/2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare.

Literatură de specialitate

DSM-5. Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, Editura Callisto, București, 2016.
Zimbardo, Ph. (2009), Efectul Lucifer. De la experimentul concentraționar Stanford la Abu Ghraib, Editura Nemira, București.
Durnescu, I. (2020), Abilități corecționale de bază, Editura Ars Docendi.
Ghid de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar, Colectiv Administrația Națională a Penitenciarelor: Pripp & colab. (2011).

Tematica

Legislație

Legea nr. 254/2013:
- Titlul III – Executarea pedepselor privative de libertate;
- Titlul V – Dispoziții privind executarea măsurilor educative privative de libertate;
- Titlul VI – Infracțiuni și contravenții.
H.G. nr. 157/2016:
- Titlul III, Capitolul VII – Activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială, instruire școlară, învățământ universitar și formare profesională a deținuților.
O.M.J. nr. 1322/C/2017:
- Titlul I – Dispoziții generale;
- Titlul II – Educația, asistența psihologică și asistența socială;
- Titlul IV – Domeniul asistenței psihologice și asistenței sociale – Capitolele II, III, IV, V;
- Titlul VI – Colaborarea cu comunitatea.
Legea nr. 213/2004: integral.
Legea nr. 145/2019:
- Capitolul II – art. 7–10;
- Capitolul IV – art. 104–105, 119, 120, 121;
- Capitolul V – art. 133;
- Capitolul VI – art. 140–141.
O.M.J. nr. 2794/C/2004: Anexa 1 – art. 2, 6, 11.

Literatură de specialitate

DSM-5 (2016):
- Tulburările anxioase – p. 189–235;
- Tulburările de comportament disruptiv, de control al impulsurilor și de conduită – p. 461–481;
- Tulburările legate de consumul de substanțe și dependențe – p. 481–591;
- Tulburările de personalitate – p. 645–685.
Zimbardo, Ph. (2009): Capitolul 13 – Cercetarea dinamicii sociale: dezindividualizare, dezumanizare și răul reprezentat de inacțiune, p. 448–490.
Durnescu, I. (2020): Capitolul 6 – Intervenții cognitiv-comportamentale, p. 197–230.
Ghid de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar:
- Titlul II – Asistența psihologică cu caracter general – Secvențele 2, 3, 4, 6, 7;
- Titlul III – Asistența psihologică cu caracter specific – Secvențele 15, 16, 17, 18, 19.

Ofițer psiholog resurse umaneAdministrația Națională a Penitenciarelor Data publicării materialului: 10 decembrie 2022

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

Număr posturi11

Tip recrutareSursă externă

Data publicării materialului10 decembrie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legislație generală

Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare – Cap. II art. 7–10; Cap. IV art. 104–105, 119–121; Cap. V art. 133; Cap. VI art. 140–141.
O.M.J. nr. 2794/C/2004 – Anexa 1, art. 2, 6, 11.
O.M.J. nr. 2724/C/2018 – Cap. XI, Psihologul de personal, art. 45–47.

Legislație specifică

Legea nr. 213/2004 – art. 1–22.
H.G. nr. 788/2005 – art. 1–26.
H.G. nr. 1996/2004 – Cap. II, art. 14–22.
Hotărârea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor nr. 1/2018 – Capitolul V: B – intervenție psihologică, psihoterapie și consiliere; C – evaluare și diagnoză.

Literatură de specialitate

Sava, Florin Alin (2013), Psihologia validată științific, Polirom – p. 15–38.
Chraif, Mihaela (2013), Tratat de psihologia muncii – Aplicații practice în organizații și resurse umane, vol. I – analiza muncii și fișa postului p. 17–29; evaluarea psihologică a personalului p. 228–232.
Bogathy, Zoltan (2002), Conflicte în organizații, Eurostampa – dinamica conflictului intergrupal p. 70–78; avantaje și dezavantaje p. 79–84.
Constantin, Ticu (2004), Evaluarea psihologică a personalului, Polirom – analiza climatului organizațional p. 213–234.
DSM-5, Callisto, 2016 – tulburări depresive p. 155–189; anxioase p. 189–235; traumă și stres p. 271–291; consum de substanțe și dependențe p. 481–591.

Tematica

Tematica este delimitată prin capitolele, articolele și paginile indicate în bibliografia de concurs de mai sus.

Ofițer (psiholog resurse umane) Administrația Națională a Penitenciarelor – unități penitenciare Data publicării materialului: 23 iulie 2021

InstituțiaAdministrația Națională a Penitenciarelor

PostOfițer (psiholog resurse umane)

Număr posturi13

Data concursului22 iulie 2021

Data publicării materialului23 iulie 2021

Proba scrisă

Varianta 2

Tipurile de activități ale psihologului cu drept de liberă practică.
Enumerați tipurile de activități pe care le desfășoară psihologul cu drept de liberă practică, potrivit art. 5 din Legea nr. 213/2004.
Obligațiile polițistului de penitenciare.
Enumerați 5 obligații ale polițistului de penitenciare, potrivit art. 119 din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare.
Evaluarea psihologică a angajaților și evaluarea în situații de promovare.
Prezentați evaluarea psihologică în scopul cunoașterii angajaților și evaluarea psihologică în situații de promovare, conform lucrării lui Mihaela Chraif, Tratat de psihologia muncii – Aplicații practice în organizații și resurse umane – Volumul I – Fundamentele psihologiei muncii.
Independența profesională și răspunderea profesională a psihologului.
Prezentați independența profesională și răspunderea profesională a psihologului cu drept de liberă practică, potrivit art. 7 și 8 din H.G. nr. 788/2005.
Gestionarea datelor de evaluare și diagnoză.
Prezentați condițiile de gestionare și utilizare a datelor de evaluare și diagnoză, conform Hotărârii nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, secțiunea C.4 – Datele de evaluare/diagnoză, pct. 162.
Studiu de caz – simptomatologie depresivă.
Un agent de poliție penitenciară, în vârstă de 41 de ani, se prezintă la cabinetul psihologic cu scăderea interesului pentru activități anterior plăcute, tulburări de somn, scădere ponderală, apetit scăzut, lipsă de energie, dificultăți de concentrare și agitație. Simptomele durează de aproximativ două săptămâni.

Cerințe:
1. Formulați diagnosticul prezumtiv conform DSM-5.
2. Enumerați criteriile de diagnostic utilizate pentru diagnosticul prezumtiv identificat.

Deschide pagina originală ANP

Barem

Subiectul 1 — 1,50 puncte

Art. 5 din Legea nr. 213/2004:

studiul comportamentului uman și al proceselor mentale — 0,30 p;
investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice — 0,30 p;
elaborarea și aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici umane — 0,30 p;
testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional — 0,30 p;
interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor considerate necesare — 0,30 p.

Subiectul 2 — 1 punct

Candidatul trebuie să enumere oricare 5 obligații dintre cele prevăzute la art. 119 din Legea nr. 145/2019. Pentru fiecare obligație corect menționată se acordă 0,20 p.

Exemple de obligații prevăzute în barem:

respectarea Constituției, a legilor și a valorilor democrației;
respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor private de libertate;
evitarea discriminării;
executarea atribuțiilor și dispozițiilor legale ale superiorilor;
disciplina și respectarea ierarhiei;
informarea în scris a superiorilor cu privire la fapte ilegale;
preocuparea pentru perfecționarea profesională;
păstrarea secretului de stat și de serviciu;
respectarea programului de muncă;
informarea șefului ierarhic cu privire la conflicte de interese;
prezentarea la unitate în situații de catastrofe, calamități, revolte, evadări sau alte tulburări de amploare;
depunerea declarațiilor de avere și de interese;
informarea superiorului despre situații de incompatibilitate familială în unitate;
comunicarea modificărilor relevante privind domiciliul, reședința, starea civilă sau datele personale.

Subiectul 3 — 1,50 puncte

Evaluarea psihologică în scopul cunoașterii angajaților:

managerul firmei poate avea acces la rezultatele unor evaluări aptitudinale — 0,15 p;
evaluările pot fi solicitate pentru cunoașterea mai bună a angajaților și accelerarea acomodării reciproce — 0,40 p;
pot fi solicitate profiluri psihologice și aptitudinale pentru eficientizarea relaționării — 0,20 p.

Evaluarea psihologică în situații de promovare:

poate fi organizată similar examenului de selecție profesională — 0,15 p;
procedura poate include criterii de departajare, definirea criteriilor profesionale și psihologice, anunțarea oportunității de promovare, analiza dosarelor, evaluarea psihologică și interviul aprofundat — 0,40 p;
evaluarea este centrată pe dimensiunile psihologice relevante pentru performanța în funcții de expertiză, elaborare și decizie — 0,20 p.

Subiectul 4 — 1 punct

H.G. nr. 788/2005, art. 7–8:

independența profesională garantează exercitarea activităților prevăzute de lege în limitele competențelor atestate, cu respectarea Codului deontologic și a legilor în vigoare — 0,25 p;
independența profesională conferă dreptul de inițiativă și decizie, cu asumarea integrală a răspunderii pentru calitatea actului psihologic — 0,25 p;
dacă activitățile se desfășoară în echipă și psihologul coordonează direct actul psihologic, răspunderea pentru actele echipei îi aparține — 0,25 p;
dacă coordonatorul echipei nu este psiholog, răspunderea pentru actele psihologice revine psihologului care le desfășoară direct — 0,25 p.

Subiectul 5 — 1 punct

Datele de evaluare/diagnoză – pct. 162 din Codul deontologic:

datele pot fi scoruri brute sau standardizate, răspunsuri, note, înregistrări, consemnări, declarații, observații și alte rezultate — 0,25 p;
datele se oferă clientului sau terților doar cu consimțământul clientului ori în situațiile prevăzute de lege — 0,25 p;
psihologii evită publicarea datelor, cu excepția situațiilor prevăzute de lege, protejând clientul de exploatare, abuz și devalorizare — 0,25 p;
datele reprezintă proprietatea psihologului sau a instituției și pot fi administrate și utilizate doar de psihologi calificați — 0,25 p.

Subiectul 6 — 3 puncte

a) Diagnosticul prezumtiv: tulburare depresivă majoră / episod depresiv major — 0,50 p.

b) Criterii de diagnostic:

dispoziție depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic — 0,20 p;
diminuarea marcată a interesului sau plăcerii pentru activități — 0,20 p;
scădere sau creștere ponderală semnificativă ori modificarea apetitului — 0,20 p;
insomnie sau hipersomnie — 0,20 p;
agitație sau lentoare psihomotorie — 0,20 p;
fatigabilitate sau lipsă de energie — 0,20 p;
sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă/inadecvată — 0,20 p;
diminuarea capacității de gândire sau concentrare ori indecizie — 0,20 p;
gânduri recurente de moarte, ideație suicidară, tentativă sau plan suicidar — 0,20 p.

În plus, baremul menționează deteriorarea semnificativă clinic în funcționarea socială/profesională și faptul că episodul nu poate fi atribuit efectelor fiziologice ale unei substanțe sau ale unei afecțiuni medicale — câte 0,20 p.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există o bibliografie completă separată în materialul transmis.

Tematica

Nu există o tematică separată în materialul transmis.

Ministerul Afacerilor Interne0 probe scrise · 0 probe practice · 16 bibliografii

Șef birou (psiholog) – Biroul PsihologieInspectoratul General al Poliției de Frontieră (I.G.P.F.)Data publicării materialului: 23 martie 2026

InstituțiaInspectoratul General al Poliției de Frontieră

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului23 martie 2026

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Hotărârea de Guvern nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 721 din 9 august 2005.
Hotărârea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Hotărârea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 2/2018 pentru aprobarea Codului de procedură disciplinară.
Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (cap. III, secțiunile 1–3).
Hotărârea de Guvern nr. 1.578/2002 privind condițiile în baza cărora polițistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare.
Hotărârea de Guvern nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 (cap. V).
Hotărârea de Guvern nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România (cap. 2).
Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I., cu modificările și completările ulterioare.
Dispoziția Comună nr. 8042 din 13.02.2018 referitoare la stabilirea unor măsuri privind identificarea și gestionarea comportamentelor dezadaptative în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne.
Procedura de sistem privind activitatea de asistență psihologică în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Cod: PS-MAI-CPS-53), Ediția II, Revizia 3.
Ciorbea, I. (coord.) (2015). Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Ed. Trei, București, p. 407–534.
Enea, V. și Dafinoiu, I. (coord.) (2017). Evaluarea psihologică – manualul psihologului clinician, Ed. Polirom, Iași (Partea a IV-a, p. 357–366, 381–397).
Organizația Mondială a Sănătății (2016). ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Descrieri clinice și îndreptare diagnostice, Ed. Trei, București, p. 332–341.
Iliescu, D. și Țânculescu-Popa, L. (2023). Diagnoza organizațională, Ed. Polirom, Iași, p. 118–129, 134–153, 156–172, 177–183, 203–210.
Nelson-Jones, R. (2009). Manual de consiliere. Învață ce să spui ca să ajuți!, Ed. Trei, București, p. 75–249.
Voicu, C. și Prună, Ș. (2007). Managementul organizațional al Poliției – Fundamente teoretice, Editura Mediauno, București (p. 66–76, 165–170, 293–295, 389–397).
Zlate, M. (2004). Tratat de psihologie organizațional-managerială, Editura Polirom, Iași (cap. IX, p. 443–482 și cap. X, p. 535–542).

Notă: Actele normative indicate în bibliografie se studiază în forma actualizată, cu toate evenimentele legislative intervenite până la data publicării anunțului.

Tematica

I. Legislație

Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Codul deontologic al profesiei de psiholog și Codul de procedură disciplinară.
Activitatea de psihologie în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Activitatea de asistență psihologică în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului.
Activitățile de analiză a postului și de întocmire a fișei postului.
Evaluarea de serviciu a polițiștilor.
Perioada de stagiu, perioada de probă, definitivarea în profesie și exercitarea tutelei profesionale a polițiștilor.
Condițiile în baza cărora polițistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare.
Instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă.
Clasificarea și declasificarea informațiilor. Măsuri minime de protecție specifice claselor și nivelurilor de secretizare.

II. Management

Funcțiile procesului managerial.
Principiile procesului managerial.
Managerul lider și stilul de conducere.
Specificul comunicării manageriale.
Calități și trăsături ale șefului necesare evaluării performanțelor.
Erori și capcane în evaluarea performanțelor.

III. Pregătire de specialitate

Evaluarea psihologică în context organizațional.
Evaluarea depresiei și a riscului de suicid.
Evaluarea adicției și a abuzului de substanțe.
Tulburări specifice de personalitate.
Identificarea și gestionarea comportamentelor dezadaptative în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne.
Diagnoza organizațională: satisfacția cu munca, caracteristicile muncii, stresul ocupațional, implicarea în muncă, comportamente contraproductive în organizație.
Dinamica și dezvoltarea grupurilor de muncă.
Ameliorarea comunicării organizaționale.
Tehnici specifice de consiliere.

Ofițer specialist I (sociolog și psiholog) Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov – Compartimentul Psihologie Data publicării materialului: 2 ianuarie 2025

InstituțiaInspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov – Compartimentul Psihologie

SpecialitateaPsihologie – Compartimentul Psihologie

LocalitateaBucurești

Data publicării materialului2 ianuarie 2025

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective ale probei scrise.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Pregătire de specialitate:
1. Organizația Mondială a Sănătății (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Descrieri clinice și îndreptare diagnostice, Editura Trei – categoriile F43 și F60.
2. Bogathy, Z. (2007), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, p. 255, 257, 259–280.
3. Chraif, M. și Aniței, M. (2011), Metoda interviului în psihologia organizațională și a resurselor umane, Editura Polirom – capitolul 2 integral.
4. Ciorbea, I. (coord.) (2015), Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Editura Trei, p. 407–518.
5. Constantin, T. (2012), Pregătirea și realizarea evaluării psihologice individuale. Norme, metodologie și proceduri, Editura Polirom, p. 55–57, 62–63, 64–66, 262–271, 303–315.
6. Iliescu, D. și Sulea, C. (2015), Tratat de psihodiagnostic al personalității, Editura Polirom – capitolele 1 și 2 integral.
Legislație – pregătire generală:
1. Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și organizarea Colegiului Psihologilor din România.
2. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare – Capitolul II.
3. H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
4. Hotărârea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic.
5. Hotărârea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 2/2018 pentru aprobarea Codului de procedură disciplinară.
6. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I., cu modificările și completările ulterioare.

Se studiază actele normative cu toate modificările și completările în vigoare la data publicării anunțului.

Tematica

I. Pregătire de specialitate

Evaluarea psihologică în context organizațional: activitatea de evaluare psihologică în organizații; criterii; predictori; metode de evaluare.
Aptitudinile, trăsăturile de personalitate și atitudinile; rolul lor în evaluarea personalității: definiții și tipologii; personalitatea; Five Factor Model/Big Five.
Inventare clasice: Inventarul Psihologic California (CPI); Testul de Personalitate în 16 Factori (16PF).
Definirea bateriei de evaluare psihologică: probe standardizate; criterii de verificare a calităților psihometrice.
Controlul tendinței de fațadă și al distorsiunii datelor evaluării psihologice: concepte, scale și strategii de control.
Interviul de selecție în psihologia muncii. Formele interviului.
Diagnoza organizațională: definiție, cerințe, faze, modele, metode de culegere a datelor și tipuri de diagnostic; cercetări organizaționale.
Reacție la stres sever și tulburări de adaptare.
Tulburări specifice de personalitate.

II. Pregătire generală

Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Codul deontologic al profesiei de psiholog.
Codul de procedură disciplinară al profesiei de psiholog.
Activitatea de psihologie în M.A.I.
Îndatoririle, drepturile și restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți ale cadrelor militare.

Ofițer specialist I (psiholog) Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Vrancea – Compartimentul Psihologie Data publicării materialului: 2 ianuarie 2025

InstituțiaInspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Vrancea – Compartimentul Psihologie

SpecialitateaPsihologie – Compartimentul Psihologie

LocalitateaFocșani

Data publicării materialului2 ianuarie 2025

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective ale probei scrise.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Pregătire de specialitate:
1. Organizația Mondială a Sănătății (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Descrieri clinice și îndreptare diagnostice, Editura Trei – categoriile F43 și F60.
2. Bogathy, Z. (2007), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, p. 255, 257, 259–280.
3. Chraif, M. și Aniței, M. (2011), Metoda interviului în psihologia organizațională și a resurselor umane, Editura Polirom – capitolul 2 integral.
4. Ciorbea, I. (coord.) (2015), Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Editura Trei, p. 407–518.
5. Constantin, T. (2012), Pregătirea și realizarea evaluării psihologice individuale. Norme, metodologie și proceduri, Editura Polirom, p. 55–57, 62–63, 64–66, 262–271, 303–315.
6. Iliescu, D. și Sulea, C. (2015), Tratat de psihodiagnostic al personalității, Editura Polirom – capitolele 1 și 2 integral.
Legislație – pregătire generală:
1. Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și organizarea Colegiului Psihologilor din România.
2. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare – Capitolul II.
3. H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
4. Hotărârea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic.
5. Hotărârea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 2/2018 pentru aprobarea Codului de procedură disciplinară.
6. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I., cu modificările și completările ulterioare.

Se studiază actele normative cu toate modificările și completările în vigoare la data publicării anunțului.

Tematica

I. Pregătire de specialitate

Evaluarea psihologică în context organizațional: activitatea de evaluare psihologică în organizații; criterii; predictori; metode de evaluare.
Aptitudinile, trăsăturile de personalitate și atitudinile; rolul lor în evaluarea personalității: definiții și tipologii; personalitatea; Five Factor Model/Big Five.
Inventare clasice: Inventarul Psihologic California (CPI); Testul de Personalitate în 16 Factori (16PF).
Definirea bateriei de evaluare psihologică: probe standardizate; criterii de verificare a calităților psihometrice.
Controlul tendinței de fațadă și al distorsiunii datelor evaluării psihologice: concepte, scale și strategii de control.
Interviul de selecție în psihologia muncii. Formele interviului.
Diagnoza organizațională: definiție, cerințe, faze, modele, metode de culegere a datelor și tipuri de diagnostic; cercetări organizaționale.
Reacție la stres sever și tulburări de adaptare.
Tulburări specifice de personalitate.

II. Pregătire generală

Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Codul deontologic al profesiei de psiholog.
Codul de procedură disciplinară al profesiei de psiholog.
Activitatea de psihologie în M.A.I.
Îndatoririle, drepturile și restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți ale cadrelor militare.

Ofițer specialist II (psiholog) Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil București – Compartiment Asistență Psihologică Data publicării materialului: 1 iulie 2022

InstituțiaInspectoratul General pentru Imigrări

UnitateaCentrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil București – Compartiment Asistență Psihologică

LocalitateaBucurești

Poziția în statul de organizare51

Data publicării materialului1 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Psihopatologie generală: Enăchescu, Constantin (2007), Tratat de psihopatologie, Editura Polirom, Iași.
Psihopatologie clinică: Organizația Mondială a Sănătății (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament: descrieri clinice și îndreptare diagnostice, Editura Trei, București.
Evaluare psihologică – testul psihologic: Stan, Aurel (2002), Testul psihologic, Editura Polirom, Iași.
Observația și interviul psihologic: Dafinoiu, Ion (2007), Personalitatea. Metode calitative de abordare: observația și interviul, Editura Polirom, Iași.
Interviul ca metodă calitativă: Minulescu, Mihaela (2003), Teorie și practică în psihodiagnoză, Editura Fundația România de Mâine, București – Capitolul 14.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
H.G. nr. 788/2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I., cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a Codului de procedură disciplinară.
Hotărârea nr. 1 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică.
Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 991/25.08.2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului.
H.G. nr. 639/2007 privind structura organizatorică și atribuțiile Inspectoratului General pentru Imigrări.
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România.

Tematica

Asistență psihologică

Psihopatologie generală: Secțiunea I – Psihopatologie generală; normalitate și anormalitate în viața psihică; doctrina bolii psihice; Secțiunea a II-a – Psihopatologie clinică; psihopatologia proceselor psihice I și II.
Psihopatologie clinică: tulburări specifice de personalitate; tulburări nevrotice, asociate cu stresul și tulburări somatoforme; tulburări ale dispoziției afective; tulburări mentale și de comportament cauzate de utilizarea de substanțe psihoactive; tulburări ale obiceiurilor și impulsurilor.

Evaluare psihologică

Capitolul II – Testul psihologic: definiție, părțile componente ale unui test psihologic, clasificarea testelor psihologice.
Observația; interviul psihologic – cadrul general.
Capitolul 14 – Aspecte privind interviul ca metodă calitativă de evaluare psihologică.

Legislație

Legea nr. 213/2004 – se studiază întreg actul normativ.
H.G. nr. 788/2005 – se studiază întreg actul normativ.
O.M.A.I. nr. 23/2015 – se studiază întreg actul normativ.
Hotărârea nr. 1/2018 – se studiază întreg actul normativ.
Hotărârea nr. 1/11.01.2019 – se studiază întreg actul normativ.
Legea nr. 360/2002 – se studiază întreg actul normativ.
H.G. nr. 991/2005 – se studiază întreg actul normativ.
H.G. nr. 639/2007 – se studiază întreg actul normativ.
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România – Capitolul III, Secțiunea 1: drepturile și obligațiile solicitanților de azil.

Ofițer specialist II (psiholog) Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil Rădăuți – Asistență Psihologică Data publicării materialului: 1 iulie 2022

InstituțiaInspectoratul General pentru Imigrări

UnitateaCentrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil Rădăuți – Asistență Psihologică

LocalitateaRădăuți

Poziția în statul de organizare32

Data publicării materialului1 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Psihopatologie generală: Enăchescu, Constantin (2007), Tratat de psihopatologie, Editura Polirom, Iași.
Psihopatologie clinică: Organizația Mondială a Sănătății (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament: descrieri clinice și îndreptare diagnostice, Editura Trei, București.
Evaluare psihologică – testul psihologic: Stan, Aurel (2002), Testul psihologic, Editura Polirom, Iași.
Observația și interviul psihologic: Dafinoiu, Ion (2007), Personalitatea. Metode calitative de abordare: observația și interviul, Editura Polirom, Iași.
Interviul ca metodă calitativă: Minulescu, Mihaela (2003), Teorie și practică în psihodiagnoză, Editura Fundația România de Mâine, București – Capitolul 14.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
H.G. nr. 788/2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I., cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a Codului de procedură disciplinară.
Hotărârea nr. 1 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică.
Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 991/25.08.2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului.
H.G. nr. 639/2007 privind structura organizatorică și atribuțiile Inspectoratului General pentru Imigrări.
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România.

Tematica

Asistență psihologică

Psihopatologie generală: Secțiunea I – Psihopatologie generală; normalitate și anormalitate în viața psihică; doctrina bolii psihice; Secțiunea a II-a – Psihopatologie clinică; psihopatologia proceselor psihice I și II.
Psihopatologie clinică: tulburări specifice de personalitate; tulburări nevrotice, asociate cu stresul și tulburări somatoforme; tulburări ale dispoziției afective; tulburări mentale și de comportament cauzate de utilizarea de substanțe psihoactive; tulburări ale obiceiurilor și impulsurilor.

Evaluare psihologică

Capitolul II – Testul psihologic: definiție, părțile componente ale unui test psihologic, clasificarea testelor psihologice.
Observația; interviul psihologic – cadrul general.
Capitolul 14 – Aspecte privind interviul ca metodă calitativă de evaluare psihologică.

Legislație

Legea nr. 213/2004 – se studiază întreg actul normativ.
H.G. nr. 788/2005 – se studiază întreg actul normativ.
O.M.A.I. nr. 23/2015 – se studiază întreg actul normativ.
Hotărârea nr. 1/2018 – se studiază întreg actul normativ.
Hotărârea nr. 1/11.01.2019 – se studiază întreg actul normativ.
Legea nr. 360/2002 – se studiază întreg actul normativ.
H.G. nr. 991/2005 – se studiază întreg actul normativ.
H.G. nr. 639/2007 – se studiază întreg actul normativ.
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România – Capitolul III, Secțiunea 1: drepturile și obligațiile solicitanților de azil.

Ofițer specialist II (psiholog) Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil Timișoara – Asistență Psihologică Data publicării materialului: 1 iulie 2022

InstituțiaInspectoratul General pentru Imigrări

UnitateaCentrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil Timișoara – Asistență Psihologică

LocalitateaTimișoara

Poziția în statul de organizare40

Data publicării materialului1 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Psihopatologie generală: Enăchescu, Constantin (2007), Tratat de psihopatologie, Editura Polirom, Iași.
Psihopatologie clinică: Organizația Mondială a Sănătății (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament: descrieri clinice și îndreptare diagnostice, Editura Trei, București.
Evaluare psihologică – testul psihologic: Stan, Aurel (2002), Testul psihologic, Editura Polirom, Iași.
Observația și interviul psihologic: Dafinoiu, Ion (2007), Personalitatea. Metode calitative de abordare: observația și interviul, Editura Polirom, Iași.
Interviul ca metodă calitativă: Minulescu, Mihaela (2003), Teorie și practică în psihodiagnoză, Editura Fundația România de Mâine, București – Capitolul 14.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
H.G. nr. 788/2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I., cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a Codului de procedură disciplinară.
Hotărârea nr. 1 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică.
Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 991/25.08.2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului.
H.G. nr. 639/2007 privind structura organizatorică și atribuțiile Inspectoratului General pentru Imigrări.
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România.

Tematica

Asistență psihologică

Psihopatologie generală: Secțiunea I – Psihopatologie generală; normalitate și anormalitate în viața psihică; doctrina bolii psihice; Secțiunea a II-a – Psihopatologie clinică; psihopatologia proceselor psihice I și II.
Psihopatologie clinică: tulburări specifice de personalitate; tulburări nevrotice, asociate cu stresul și tulburări somatoforme; tulburări ale dispoziției afective; tulburări mentale și de comportament cauzate de utilizarea de substanțe psihoactive; tulburări ale obiceiurilor și impulsurilor.

Evaluare psihologică

Capitolul II – Testul psihologic: definiție, părțile componente ale unui test psihologic, clasificarea testelor psihologice.
Observația; interviul psihologic – cadrul general.
Capitolul 14 – Aspecte privind interviul ca metodă calitativă de evaluare psihologică.

Legislație

Legea nr. 213/2004 – se studiază întreg actul normativ.
H.G. nr. 788/2005 – se studiază întreg actul normativ.
O.M.A.I. nr. 23/2015 – se studiază întreg actul normativ.
Hotărârea nr. 1/2018 – se studiază întreg actul normativ.
Hotărârea nr. 1/11.01.2019 – se studiază întreg actul normativ.
Legea nr. 360/2002 – se studiază întreg actul normativ.
H.G. nr. 991/2005 – se studiază întreg actul normativ.
H.G. nr. 639/2007 – se studiază întreg actul normativ.
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România – Capitolul III, Secțiunea 1: drepturile și obligațiile solicitanților de azil.

Ofițer psihologBrigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Data publicării materialului: 28 noiembrie 2022

InstituțiaBrigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei

Număr posturi3

Modalitate ocupareRechemare în activitate sau încadrare directă din sursă externă

Data publicării materialului28 noiembrie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Psihologie

Ciorbea, I. (2015), Evaluarea psihologică aplicată, Trei – partea a IV-a.
Constantin, T. (2004), Evaluarea psihologică a personalului, Polirom – partea a IV-a.
Dafinoiu, I. (2002), Personalitatea. Metode de abordare clinică. Observația și interviul, Polirom – Capitolele IV–V.
OMS (2016), ICD-10, Trei – F10–19, F30–39, F40–44, F60–69.
Popa, M. (2007), Psihologie militară, Polirom – Capitolele 4–7.
Zlate, M. (2004), Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. I – Capitolele IX–X.

Legislație

Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare – Capitolele II, IV și VI.
Legea nr. 213/2004.
H.G. nr. 788/2005.
Codul deontologic al profesiei de psiholog.
O.M.A.I. nr. 23/2015.
O.M.A.I. nr. 177/2016 privind managementul resurselor umane în unitățile militare ale M.A.I.

Tematica

Psihologie

Tulburări mentale și de comportament: substanțe psihoactive, dispoziție afectivă, stres, personalitate și comportamentul adultului.
Dimensiuni psihologice relevante pentru performanță.
Evaluarea psihologică în context organizațional.
Metode calitative: observația și interviul.
Psihologie militară: oboseala operațională, stresul de luptă, adaptarea militară, conducerea în mediul militar.
Psihologie organizațională: dinamica și dezvoltarea grupurilor, comunicarea organizațională.

Legislație

Activitatea de psihologie în M.A.I.
Exercitarea profesiei și funcționarea Colegiului Psihologilor.
Îndatoririle și drepturile cadrelor militare; grade, apreciere, încadrare și promovare.
Principii și standarde etice.
Analiza postului și fișa postului.

Ofițer de poliție (psiholog)Centrul de Psihosociologie al M.A.I. – pozițiile 3, 4, 8, 28 și 29 Data publicării materialului: 28 iulie 2022

InstituțiaCentrul de Psihosociologie al M.A.I.

Poziții3, 4, 8, 28, 29

Număr posturi5

SpecialitateaPsihologie aplicată în domeniul securității naționale

Data publicării materialului28 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Evaluare psihologică

Minulescu, M. (2004), Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de personalitate, Editura Fundației România de Mâine – Cap. II; Cap. III p. 96–116 și 120–131; Cap. IV p. 134–159.
Minulescu, M. (2003), Teorie și practică în psihodiagnoză. Fundamente în măsurarea psihologică. Testarea intelectului – Cap. 4; Cap. 5 p. 71–76; Cap. 6; Cap. 7; Cap. 11 p. 185–186 și 188–198.
Dafinoiu, I. (2002), Personalitatea. Metode calitative de abordare: observația și interviul, Polirom – Cap. V.

Asistență psihologică

OMS (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament, Trei – F32, F33, F34, F43, F44, F45, F48, F60, F61, F62.
Nelson-Jones, R. (2009), Manual de consiliere, Trei – p. 53–72.

Psihologia muncii și organizațională

Bogathy, Z. (2007), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Polirom – Cap. 12: p. 255, 257, 259–280.
Bogathy, Z. (2004), Manual de psihologia muncii și organizațională, Polirom – Cap. 13.
Chraif, M.; Aniței, M. (2011), Metoda interviului în psihologia organizațională și a resurselor umane, Polirom – Cap. 2.
Zlate, M. (2007), Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Polirom – p. 597–642.

Cercetarea științifică în psihologie

David, D. (2006), Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Polirom – p. 99–113.
Sava, F.A. (2013), Psihologia validată științific. Ghid practic de cercetare în psihologie, Polirom – p. 15–38 și 41–65.

Legislație

Legea nr. 213/2004.
H.G. nr. 788/2005.
Hotărârea nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic și a Codului de procedură disciplinară.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I.

Tematica

Evaluare psihologică

Testul psihologic; măsurarea în psihologie; scale de măsurare; fidelitate și validitate.
Testele Domino; testele tip vocabular; Bateria factorială-standard Bonnardel; Matricile progresive.
16PFQ; CPI; Chestionarul „C” Cattell privind anxietatea; NEO PI-R.
Interviul psihologic – cadrul general.

Asistență psihologică

Tulburări ale dispoziției afective: episod depresiv, tulburare depresivă recurentă, tulburări persistente ale dispoziției.
Tulburări nevrotice asociate stresului și tulburări somatoforme: reacție la stres sever, tulburări de adaptare, disociative, somatoforme și alte tulburări nevrotice.
Tulburări ale personalității: tulburări specifice, mixte și alte tulburări; schimbări durabile ale personalității.
Relația de consiliere.
Procesul de consiliere.

Psihologia muncii și organizațională

Interviul de selecție în psihologia muncii. Formele interviului.
Patologie organizațională: burnout, workaholism, mobbing.
Diagnoza organizațională: definiție, cerințe, faze, modele, metode de culegere a datelor și tipuri de diagnostic.
Comportamentul în grup la locul de muncă.

Cercetarea științifică în psihologie

Abordarea științifică versus pseudoștiințifică în psihologie.
Practica psihologică validată științific.
Componentele cercetării științifice.
Grilă de evaluare a calității cercetării științifice.

Legislație

Exercitarea profesiei de psiholog și funcționarea Colegiului Psihologilor.
Codul deontologic și Codul de procedură disciplinară.
Activitatea de psihologie în M.A.I.

Ofițer de poliție (psiholog)Centrul de Psihosociologie al M.A.I. – pozițiile 13, 17 și 18 Data publicării materialului: 28 iulie 2022

InstituțiaCentrul de Psihosociologie al M.A.I.

Poziții13, 17, 18

Număr posturi3

SpecialitateaPsihologie aplicată în domeniul securității naționale; psihologie clinică și consiliere psihologică / psihoterapie / psihologie clinică

Data publicării materialului28 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Evaluare psihologică

Minulescu, M. (2004), Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de personalitate, Editura Fundației România de Mâine – Cap. II; Cap. III p. 96–116 și 120–131; Cap. IV p. 134–159.
Minulescu, M. (2003), Teorie și practică în psihodiagnoză. Fundamente în măsurarea psihologică. Testarea intelectului – Cap. 4; Cap. 5 p. 71–76; Cap. 6; Cap. 7; Cap. 11 p. 185–186 și 188–198.
Dafinoiu, I. (2002), Personalitatea. Metode calitative de abordare: observația și interviul, Polirom – Cap. V.

Asistență psihologică

OMS (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament, Trei – F32, F33, F34, F43, F44, F45, F48, F60, F61, F62.
Nelson-Jones, R. (2009), Manual de consiliere, Trei – p. 53–72.

Psihologia muncii și organizațională

Bogathy, Z. (2007), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Polirom – Cap. 12: p. 255, 257, 259–280.
Bogathy, Z. (2004), Manual de psihologia muncii și organizațională, Polirom – Cap. 13.
Chraif, M.; Aniței, M. (2011), Metoda interviului în psihologia organizațională și a resurselor umane, Polirom – Cap. 2.
Zlate, M. (2007), Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Polirom – p. 597–642.

Cercetarea științifică în psihologie

David, D. (2006), Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Polirom – p. 99–113.
Sava, F.A. (2013), Psihologia validată științific. Ghid practic de cercetare în psihologie, Polirom – p. 15–38 și 41–65.

Psihologie clinică / psihoterapie / consiliere psihologică

Enea, V.; Dafinoiu, I. (2017), Evaluarea psihologică. Manualul psihologului clinician, Polirom – p. 21–25, 357–366, 370–379, 381–397, 503–512.

Legislație

Legea nr. 213/2004.
H.G. nr. 788/2005.
Hotărârea nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic și a Codului de procedură disciplinară.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I.

Tematica

Evaluare psihologică

Testul psihologic; măsurarea în psihologie; scale de măsurare; fidelitate și validitate.
Testele Domino; testele tip vocabular; Bateria factorială-standard Bonnardel; Matricile progresive.
16PFQ; CPI; Chestionarul „C” Cattell privind anxietatea; NEO PI-R.
Interviul psihologic – cadrul general.

Asistență psihologică

Tulburări ale dispoziției afective: episod depresiv, tulburare depresivă recurentă, tulburări persistente ale dispoziției.
Tulburări nevrotice asociate stresului și tulburări somatoforme: reacție la stres sever, tulburări de adaptare, disociative, somatoforme și alte tulburări nevrotice.
Tulburări ale personalității: tulburări specifice, mixte și alte tulburări; schimbări durabile ale personalității.
Relația de consiliere.
Procesul de consiliere.

Psihologia muncii și organizațională

Interviul de selecție în psihologia muncii. Formele interviului.
Patologie organizațională: burnout, workaholism, mobbing.
Diagnoza organizațională: definiție, cerințe, faze, modele, metode de culegere a datelor și tipuri de diagnostic.
Comportamentul în grup la locul de muncă.

Cercetarea științifică în psihologie

Abordarea științifică versus pseudoștiințifică în psihologie.
Practica psihologică validată științific.
Componentele cercetării științifice.
Grilă de evaluare a calității cercetării științifice.

Psihologie clinică / psihoterapie / consiliere psihologică

Rolul psihologului clinician în evaluarea psihologică.
Evaluarea depresiei și a riscului de suicid.
Evaluarea personalității.
Evaluarea adicției și a abuzului de substanțe.
Evaluarea traumei.

Legislație

Exercitarea profesiei de psiholog și funcționarea Colegiului Psihologilor.
Codul deontologic și Codul de procedură disciplinară.
Activitatea de psihologie în M.A.I.

Ofițer de poliție (psiholog)Centrul de Psihosociologie al M.A.I. – poziția 22 Data publicării materialului: 28 iulie 2022

InstituțiaCentrul de Psihosociologie al M.A.I.

Poziții22

Număr posturi1

SpecialitateaPsihologie aplicată în domeniul securității naționale și psihologia transporturilor

Data publicării materialului28 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Evaluare psihologică

Minulescu, M. (2004), Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de personalitate, Editura Fundației România de Mâine – Cap. II; Cap. III p. 96–116 și 120–131; Cap. IV p. 134–159.
Minulescu, M. (2003), Teorie și practică în psihodiagnoză. Fundamente în măsurarea psihologică. Testarea intelectului – Cap. 4; Cap. 5 p. 71–76; Cap. 6; Cap. 7; Cap. 11 p. 185–186 și 188–198.
Dafinoiu, I. (2002), Personalitatea. Metode calitative de abordare: observația și interviul, Polirom – Cap. V.

Asistență psihologică

OMS (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament, Trei – F32, F33, F34, F43, F44, F45, F48, F60, F61, F62.
Nelson-Jones, R. (2009), Manual de consiliere, Trei – p. 53–72.

Psihologia muncii și organizațională

Bogathy, Z. (2007), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Polirom – Cap. 12: p. 255, 257, 259–280.
Bogathy, Z. (2004), Manual de psihologia muncii și organizațională, Polirom – Cap. 13.
Chraif, M.; Aniței, M. (2011), Metoda interviului în psihologia organizațională și a resurselor umane, Polirom – Cap. 2.
Zlate, M. (2007), Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Polirom – p. 597–642.

Cercetarea științifică în psihologie

David, D. (2006), Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Polirom – p. 99–113.
Sava, F.A. (2013), Psihologia validată științific. Ghid practic de cercetare în psihologie, Polirom – p. 15–38 și 41–65.

Psihologia transporturilor

Hăvârneanu, C. (2013), Psihologia transporturilor, Polirom – Capitolele 2–7.

Legislație

Legea nr. 213/2004.
H.G. nr. 788/2005.
Hotărârea nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic și a Codului de procedură disciplinară.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I.

Tematica

Evaluare psihologică

Testul psihologic; măsurarea în psihologie; scale de măsurare; fidelitate și validitate.
Testele Domino; testele tip vocabular; Bateria factorială-standard Bonnardel; Matricile progresive.
16PFQ; CPI; Chestionarul „C” Cattell privind anxietatea; NEO PI-R.
Interviul psihologic – cadrul general.

Asistență psihologică

Tulburări ale dispoziției afective: episod depresiv, tulburare depresivă recurentă, tulburări persistente ale dispoziției.
Tulburări nevrotice asociate stresului și tulburări somatoforme: reacție la stres sever, tulburări de adaptare, disociative, somatoforme și alte tulburări nevrotice.
Tulburări ale personalității: tulburări specifice, mixte și alte tulburări; schimbări durabile ale personalității.
Relația de consiliere.
Procesul de consiliere.

Psihologia muncii și organizațională

Interviul de selecție în psihologia muncii. Formele interviului.
Patologie organizațională: burnout, workaholism, mobbing.
Diagnoza organizațională: definiție, cerințe, faze, modele, metode de culegere a datelor și tipuri de diagnostic.
Comportamentul în grup la locul de muncă.

Cercetarea științifică în psihologie

Abordarea științifică versus pseudoștiințifică în psihologie.
Practica psihologică validată științific.
Componentele cercetării științifice.
Grilă de evaluare a calității cercetării științifice.

Psihologia transporturilor

Factorul uman și diferențele individuale.
Componenta cognitiv-motrică.
Riscul și comportamentul riscant la volan.
Componenta socială.
Componenta situațională.

Legislație

Exercitarea profesiei de psiholog și funcționarea Colegiului Psihologilor.
Codul deontologic și Codul de procedură disciplinară.
Activitatea de psihologie în M.A.I.

Psiholog Agenția Națională Antidrog Data publicării materialului: 25 noiembrie 2021

InstituțiaAgenția Națională Antidrog

Data publicării materialului25 noiembrie 2021

Termen indicat21 decembrie 2021

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Agenția Națională Antidrog (2005), Standardele sistemului național de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri – Capitolele I, III și IV.
Cicu, G.; Georgescu, D.; Moldovan, A.M. (2007), Concepte de bază privind tulburările legate de consumul de substanțe – Capitolele I și II, Agenția Națională Antidrog.
Gorski, Terence T.; Kelley, John M., Prevenirea recăderilor la persoanele dependente de droguri – Manualul consilierului, traducere și adaptare coordonată de dr. Gabriel Cicu și colab., Editura Detectiv, 2007.
Dafinoiu, I. (2002), Personalitatea. Metode calitative de abordare: observația și interviul, Editura Polirom, Iași – Capitolul V.
Indexul European de Severitate a Adicției (EUROPASI) – Ghid pentru administrarea interviului EUROPASI.
Test pentru evaluarea riscului consumului de droguri DUDIT.
Organizația Mondială a Sănătății (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament: descrieri clinice și îndreptare diagnostice, Editura Trei, București.
Minulescu, Mihaela (2003), Teorie și practică în psihodiagnoză. Fundamente în măsurarea psihologică. Testarea intelectului, Editura Fundației România de Mâine, București – Capitolul 14.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I., cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog și a Codului de procedură disciplinară.
H.G. nr. 461/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul nr. 52/27.02.2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Naționale Antidrog, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 143/2000.
Ordinul nr. 1389/513/282/2008 privind criteriile și metodologia de autorizare și standardele minime obligatorii pentru centrele de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri.
Ordinul nr. 1216/C-1310-543/2006 privind derularea programelor integrate de asistență medicală, psihologică și socială pentru persoanele private de libertate consumatoare de droguri.
Decizia nr. 16/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul asistenței consumatorului de droguri.
Decizia nr. 17/2006 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, modificare și implementare a planului individualizat de asistență a consumatorului de droguri.

Tematica

Standardele sistemului național de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri: sistemul integrat de asistență; criterii de orientare a pacientului; programe integrate de asistență (PIT).
Concepte de bază privind tulburările legate de consumul de substanțe: concepte de bază; fundamente bio-psiho-sociale în dependența de droguri.
Ce este recăderea.
Principiile aplicate în prevenirea recăderilor.
Interviul psihologic: definiție, caracteristici generale; interviul ca metodă calitativă de evaluare psihologică.
Instrumente de evaluare a comportamentului adictiv: EUROPASI, DUDIT.
Tulburările mentale și de comportament cauzate de utilizarea de substanțe psihoactive.
Tulburările dispoziției afective.
Tulburările nevrotice corelate cu stresul și tulburările somatoforme.
Tulburări ale personalității și comportamentului adultului.
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în M.A.I.
Principiile fundamentale în exercitarea profesiei de psiholog.
Structura, organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog.
Atribuțiile structurilor teritoriale ale Agenției Naționale Antidrog.
Cadrul legal național privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri.
Standardele minime obligatorii de organizare și funcționare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri.
Derularea programelor integrate de asistență medicală, psihologică și socială pentru persoanele private de libertate consumatoare de droguri.
Standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul asistenței consumatorului de droguri.
Metodologia de elaborare, modificare și implementare a planului individualizat de asistență.

Ofițer psiholog Direcția Generală Anticorupție Data publicării materialului: 1 decembrie 2022

InstituțiaDirecția Generală Anticorupție

Data publicării materialului1 decembrie 2022

Data indicată în titlul anunțului16 noiembrie 2021

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

American Psychiatric Association, DSM-5, Editura Medicală Callisto, București, 2016 – p. 155–188, 189–233, 265–290, 645–684.
Iliescu, D.; Sulea, C., Tratat de psihodiagnostic al personalității, Polirom, Iași, 2015 – p. 69–90, 115–121, 124–126, 160–172.
Dafinoiu, I., Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observația și interviul, Polirom, Iași, 2007 – p. 106–109, 128–141, 160–163.
Stan, Aurel, Testul psihologic. Evoluție, construcție, aplicații, Polirom, Iași, 2002 – p. 137–202.
Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. I, Polirom, Iași, 2004 – p. 464–482, 501–506, 519–542.
Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Polirom, Iași, 2007 – p. 642–652 și 567–640.
Bogathy, Z. (coord.), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Polirom, Iași, 2007 – p. 253–285.
Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului.
Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din instituțiile publice care semnalează încălcări ale legii.
Legea nr. 161/2003 privind transparența, incompatibilitățile, conflictul de interese și prevenirea corupției.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog.
O.U.G. nr. 120/2005 privind operaționalizarea Direcției Generale Anticorupție.
O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.A.I.
H.G. nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului.
H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele M.A.I.
H.G. nr. 585/2002 privind Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate.
H.G. nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu.
H.G. nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
O.M.A.I. nr. 158/2017 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a DGA.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Tematica

Tulburările de personalitate.
Tulburările depresive.
Tulburările anxioase.
Tulburări asociate traumei și factorilor de stres.
Evaluarea psihologică în context organizațional: activitatea de evaluare, criterii, predictori, selecție profesională, evaluarea capacității de muncă.
Testul de personalitate 16PF.
Chestionarul de personalitate Eysenck (EPQ-R).
Inventarul de personalitate Freiburg (FPI/FPI-R).
Interviul psihologic: mecanisme și procese implicate, conținut, structură, controlul situației, tipuri de interviu.
Testul psihologic: criterii de apreciere.
Stresul organizațional: stresul în muncă și sănătatea, burnout, mobbing.
Dinamica și dezvoltarea grupurilor de muncă.
Comunicarea organizațională: tipuri, perturbări și ameliorarea comunicării.
Personalitatea colectivă a organizațiilor și miturile organizaționale.
Diagnoza organizațională.
Organizarea și funcționarea M.A.I.
Organizarea și funcționarea Direcției Generale Anticorupție.
Statutul polițistului.
Codul de etică și deontologie al polițistului.
Protecția informațiilor clasificate și a informațiilor secrete de serviciu.
Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate.
Protecția personalului care semnalează încălcări ale legii.
Incompatibilități și conflict de interese.
Exercitarea profesiei de psiholog; principii fundamentale; răspunderea disciplinară.
Organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Activitatea de psihologie în M.A.I.

Ofițer specialist I (psiholog)Compartimentul Psihosociologie – Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara Data publicării materialului: 28 iulie 2022

InstituțiaInspectoratul General al Poliției de Frontieră

PostOfițer specialist I (psiholog)

StructuraCompartimentul Psihosociologie – Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara

Data publicării materialului28 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

American Psychiatric Association, DSM-5, Editura Medicală Callisto, București, 2016 – p. 155–188, 189–233, 265–290, 645–684.
Ciorbea, Iulia (coord.), Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Editura Trei, București, 2015 – Partea a IV-a, p. 407–495 și 519–534.
Iliescu, D.; Sulea, Coralia, Tratat de psihodiagnostic al personalității, Polirom, Iași, 2015 – Cap. 2 p. 69–90; Cap. 4 p. 115–121 și 124–126; Cap. 5 p. 160–172.
Dafinoiu, I., Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observația și interviul, Polirom, Iași, 2007 – Cap. V, p. 106–109, 128–141 și 160–163.
Stan, Aurel, Testul psihologic. Evoluție, construcție, aplicații, Polirom, Iași, 2002 – Cap. II, p. 137–202.
Avram, Eugen; Cooper, Cary L., Psihologie organizațional-managerială. Tendințe actuale, Polirom, Iași, 2008 – Secțiunea 4 p. 463–491; Secțiunea 5 p. 545–569 și 592–614.
Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. I, Polirom, Iași, 2004 – Cap. IX p. 464–482; Cap. X p. 501–506 și 519–542.
Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Polirom, Iași, 2007 – Cap. XVII p. 642–652.
Bogathy, Z. (coord.), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Polirom, Iași, 2007 – Cap. 12 p. 253–285.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog.
H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
Codul deontologic al profesiei de psiholog din 24.11.2018.
Codul de procedură disciplinară din 24.11.2018.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I.
O.U.G. nr. 104/2001 pentru organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.
Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
H.G. nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului.

Tematica

Asistență psihologică: tulburări depresive, anxioase, asociate traumei și factorilor de stres, tulburări de personalitate.
Evaluarea psihologică: evaluarea în context organizațional; 16PF; EPQ-R; FPI-R; interviul psihologic; criteriile de apreciere a unui test.
Psihologia muncii și organizațională: angajament organizațional; stres și mobbing; dinamica grupurilor; comunicarea organizațională; personalitatea colectivă și miturile organizaționale; diagnoza organizațională.
Cadrul legislativ: profesia de psiholog și Colegiul Psihologilor; principii și standarde etice; răspundere disciplinară; activitatea de psihologie în M.A.I.; organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră; drepturile și îndatoririle polițistului; normele de conduită.

Ofițer specialist principal I (psiholog)Biroul Psihologie – Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Data publicării materialului: 28 iulie 2022

InstituțiaInspectoratul General al Poliției de Frontieră

PostOfițer specialist principal I (psiholog)

StructuraBiroul Psihologie – Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Data publicării materialului28 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

American Psychiatric Association, DSM-5, Editura Medicală Callisto, București, 2016 – p. 155–188, 189–233, 265–290, 645–684.
Ciorbea, Iulia (coord.), Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Editura Trei, București, 2015 – Partea a IV-a, p. 407–495 și 519–534.
Iliescu, D.; Sulea, Coralia, Tratat de psihodiagnostic al personalității, Polirom, Iași, 2015 – Cap. 2 p. 69–90; Cap. 4 p. 115–121 și 124–126; Cap. 5 p. 160–172.
Dafinoiu, I., Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observația și interviul, Polirom, Iași, 2007 – Cap. V, p. 106–109, 128–141 și 160–163.
Stan, Aurel, Testul psihologic. Evoluție, construcție, aplicații, Polirom, Iași, 2002 – Cap. II, p. 137–202.
Avram, Eugen; Cooper, Cary L., Psihologie organizațional-managerială. Tendințe actuale, Polirom, Iași, 2008 – Secțiunea 4 p. 463–491; Secțiunea 5 p. 545–569 și 592–614.
Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. I, Polirom, Iași, 2004 – Cap. IX p. 464–482; Cap. X p. 501–506 și 519–542.
Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Polirom, Iași, 2007 – Cap. XVII p. 642–652.
Bogathy, Z. (coord.), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Polirom, Iași, 2007 – Cap. 12 p. 253–285.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog.
H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
Codul deontologic al profesiei de psiholog din 24.11.2018.
Codul de procedură disciplinară din 24.11.2018.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I.
O.U.G. nr. 104/2001 pentru organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.
Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
H.G. nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului.

Tematica

Asistență psihologică: tulburări depresive, anxioase, asociate traumei și factorilor de stres, tulburări de personalitate.
Evaluarea psihologică: evaluarea în context organizațional; 16PF; EPQ-R; FPI-R; interviul psihologic; criteriile de apreciere a unui test.
Psihologia muncii și organizațională: angajament organizațional; stres și mobbing; dinamica grupurilor; comunicarea organizațională; personalitatea colectivă și miturile organizaționale; diagnoza organizațională.
Cadrul legislativ: profesia de psiholog și Colegiul Psihologilor; principii și standarde etice; răspundere disciplinară; activitatea de psihologie în M.A.I.; organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră; drepturile și îndatoririle polițistului; normele de conduită.

Ofițer specialist I (psiholog) Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București – Serviciul Psihologie Data publicării materialului: 7 octombrie 2021

InstituțiaDirecția Generală de Jandarmi a Municipiului București

Număr posturi3

StructuraServiciul Psihologie

Modalitate ocupareRechemare în activitate / încadrare directă

Data publicării materialului7 octombrie 2021

Termen indicat7 noiembrie 2021

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Psihologie

Ciorbea, I. (2015), Evaluarea psihologică aplicată, Editura Trei, București – partea a IV-a.
Constantin, T. (2004), Evaluarea psihologică a personalului, Editura Polirom, Iași – partea a IV-a.
Dafinoiu, I. (2002), Personalitatea. Metode de abordare clinică. Observația și interviul, Editura Polirom, Iași – Capitolele IV și V.
OMS (2016), ICD-10, Editura Trei – F10–19, F30–39, F40–44, F60–69.
Popa, M. (2007), Psihologie militară, Editura Polirom – Capitolele 4–7.
Zlate, M. (2004), Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. I – Capitolele IX și X.

Legislație

Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare – Capitolele II, IV și VI.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog.
H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în M.A.I.

Tematica

Psihologie

Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament: tulburări cauzate de substanțe psihoactive, tulburări afective, asociate stresului, ale personalității și comportamentului adultului.
Dimensiuni psihologice relevante pentru performanță.
Evaluarea psihologică în context organizațional.
Metode calitative de evaluare: observația și interviul.
Psihologie militară: oboseala operațională, stresul de luptă, adaptarea militară, conducerea în mediul militar.
Psihologie organizațională: dinamica și dezvoltarea grupurilor de muncă, comunicarea organizațională.

Legislație

Activitatea de psihologie în M.A.I.
Exercitarea profesiei de psiholog și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Îndatoririle și drepturile cadrelor militare; acordarea și înaintarea în grade; aprecierea, încadrarea și promovarea în funcție.
Principii și standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog.

Ofițer specialist I (sociolog și psiholog) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – Compartimentul Psihologie Data publicării materialului: 28 iulie 2022

InstituțiaInspectoratul General pentru Situații de Urgență

PostOfițer specialist I (sociolog și psiholog)

StructuraCompartimentul Psihologie

Modalitate ocupareÎncadrare directă sau rechemare în activitate

Data indicată în titlul anunțului18 noiembrie 2021

Data publicării materialului28 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Organizația Mondială a Sănătății (2016), ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament – descrieri clinice și îndreptare diagnostice, Editura Trei, București – categoriile F10–19, F30–39, F40–48, F60–69.
Enăchescu, Constantin (2007), Tratat de psihopatologie, Editura Polirom, Iași.
Minulescu, Mihaela (1996), Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, Garell Publishing House, București.
Minulescu, Mihaela (2003), Teorie și practică în psihodiagnoză, Editura Fundației România de Mâine, București.
Stan, Aurel (2002), Testul psihologic, Editura Polirom, Iași.
Rotariu, Traian; Iluț, Petre (1999), Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași.
Bogathy, Zoltan (2007), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași.
Zlate, Mielu (2007), Tratat de psihologie organizațional-managerială, Editura Polirom, Iași.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
Hotărârea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2019 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a Codului de procedură disciplinară.
O.M.A.I. nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare.

Tematica

Asistență psihologică

Conceptul de normalitate; reacții, contrareacții și dezvoltări anormale la evenimentele vieții.
Tulburările mentale și de comportament cauzate de utilizarea de substanțe psihoactive.
Tulburările dispoziției afective.
Tulburările nevrotice corelate cu stresul și tulburările somatoforme.
Tulburări ale personalității și comportamentului adultului.

Evaluare psihologică

Testul psihologic: definiție, clasificare, criterii secundare de apreciere, critici ale testelor psihologice din perspectiva beneficiarilor competenței psihologului.
Chestionare de evaluare a personalității: 16PF, NEO PI-R.
Testele de atenție și testele de memorie.
Evaluarea inteligenței și principii de interpretare.
Interviul ca metodă calitativă de evaluare psihologică.
Ancheta și sondajul în contextul metodologic sociouman.

Psihologia muncii și organizației

Analiza muncii: descrierea muncii, analiza activității, efectele activității, evaluarea muncii, metode și tehnici.
Diagnoza organizațională: definiție, cerințe, faze, modele, metode de culegere a datelor, tipuri de diagnostic și cercetări organizaționale.
Comportamentul și procesele organizaționale: grupuri și echipe, dinamica de grup, leadership și management, comunicare organizațională, canale, rețele, structuri și perturbări ale comunicării.
Stresul ocupațional: modele și strategii de apărare, intervenții de management al stresului și aspecte metodologice ale studierii stresului ocupațional.
Patologie organizațională: corelatele stresului organizațional, stilurile de personalitate colectivă și organizațiile nevrotice.

Legislație

Reglementări privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Reglementări privind organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Codul deontologic al profesiei de psiholog și Codul de procedură disciplinară.
Reglementări privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne.

Ministerul Apărării Naționale1 probe scrise · 0 probe practice · 4 bibliografii

Psiholog stagiar U.M. 02240 București – microstructura Cunoaștere și asistență psihologică Termen depunere dosare: 27 august 2026

InstituțiaUnitatea Militară 02240 București

SpecialitateaCunoaștere și asistență psihologică

PostPsiholog stagiar (permanent)

Termen depunere dosare27 august 2026

Anunțul concursului

Angajator: Unitatea Militară 02240 București, cu sediul în Strada Crinului nr. 2, Sector 1, București.

Post vacant: psiholog stagiar (permanent) în cadrul microstructurii Cunoaștere și asistență psihologică.

Descarcă PDF-ul cu exemplele de subiecte

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective ale probei scrise.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, integral.
Hotărârea Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, integral.
Hotărârea Convenției naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 1 din 24.11.2018 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 22.02.2019), integral.
Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.110/07.06.2021 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind asistența psihologică în Armata României (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 17.06.2021), integral.
Constantin Ticu, Pregătirea și realizarea evaluării psihologice individuale. Norme, metodologie și proceduri, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 54–69 și 145–217.
Popa Marian, Psihologie militară, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 181–232 și 285–330.
DSM-5. Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale, ediția a 5-a, Editura Medicală Callisto, București, 2016, pp. 155–171, 202–213, 222–226 și 645–684.

Tematica

Principiile fundamentale în exercitarea profesiei de psiholog.
Confidențialitatea actului profesional.
Principiile activității de asistență psihologică.
Evaluarea psihologică periodică.
Adaptarea militară.
Selecția psihologică.
Tulburările de personalitate.

Psiholog Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică „General Constantin Zaharia” Data publicării materialului: 17 decembrie 2019

InstituțiaŞcoala de Aplicaţie pentru Logistică „General Constantin Zaharia”

SpecialitateaPsihologie aplicată în domeniul securității naționale / filiera indirectă

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului17 decembrie 2019 (data accesării sursei)

Proba scrisă

Exemple de subiecte la cursurile de formare ofițeri și subofițeri pe filiera indirectă.

Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România este constituit din:
1. președintele Colegiului; președinții comisiilor aplicative și membrii comisiilor aplicative;
2. președintele Colegiului; președinții comisiilor aplicative;
3. președintele Colegiului; președinții comisiilor prevăzute în Legea nr. 213/2004 și membrii comisiilor respective.
Competența profesională care permite desfășurarea activităților specifice managementului situațiilor de criză și negociere, dobândită prin atestatul de psiholog cu drept de liberă practică în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securității naționale, aparține doar:
1. psihologului care deține treapta de specializare / specialist;
2. psihologului care deține treapta de specializare / specialist și celui care deține treapta de specializare / principal;
3. psihologului care deține treapta de specializare / principal.
Confidențialitatea actului psihologic este protejată prin:
1. lege;
2. metodologii;
3. reglementări.
Dreptul la liberă practică implică:
1. asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea actului profesional în raport cu beneficiarii serviciilor psihologice;
2. respectarea reglementărilor specifice în domeniu;
3. ambele variante.
O trăsătură de personalitate poate fi înțeleasă ca:
1. proprietățile flexibile ale comportamentului;
2. orice pattern de comportament, obișnuit și de durată, care apare într-o varietate de situații în care este pus individul;
3. preferințele, tendințele la solicitarea mediului.
Modelul „Big Five” a fost obținut prin:
1. abordare factorială;
2. abordare lexicală;
3. abordare de tip „folk-concepts”.
Nevoia de realizare și perseverență sunt fațete pentru următorul factor din Five Factor Model:
1. agreabilitate;
2. conștiinciozitate;
3. deschidere.
Un exemplu de modalitate de evaluare a personalității prin analiza, în condiții standardizate, a răspunsurilor oferite de candidat este:
1. observația;
2. inventarul de personalitate;
3. metoda biografică.
Testarea ipotezelor presupune:
1. testarea ipotezei cercetării;
2. testarea ipotezei nule;
3. testarea ipotezei alternative.
În cazul testului ANOVA, variabila independentă se numește:
1. factor;
2. nivel;
3. raport.
Amplitudinea absolută este dată de diferența dintre:
1. valoarea maximă a unei distribuții;
2. valoarea minimă a unei distribuții;
3. valoarea maximă și valoarea minimă a unei distribuții.
Probabilitatea înseamnă:
1. frecvența relativă a apariției unui eveniment;
2. certitudinea apariției unui eveniment;
3. apariția evenimentului.
Distribuția Fisher are cel puțin una dintre următoarele caracteristici:
1. asimetria pozitivă;
2. asimetria negativă;
3. simetrie.
Taxonomia Fleishman grupează aptitudinile în:
1. 4 categorii;
2. 5 categorii;
3. 6 categorii.
Defusing-ul este o intervenție suportivă la nivel de:
1. grup mic;
2. individ;
3. grup mare.
Defusing-ul se desfășoară la interval de:
1. două săptămâni de la un eveniment traumatic;
2. câteva ore de la un eveniment traumatic;
3. șase luni de la un eveniment traumatic.
Evaluarea clinică de tip „screening” vizează:
1. descoperirea timpurie a cazurilor care prezintă simptome ale unor tulburări;
2. diagnosticarea cazurilor cu tulburări;
3. identificarea vulnerabilității pentru dezvoltarea unor tulburări.
Condițiile de utilizare ale testului ANOVA sunt:
1. independența eșantioanelor, normalitatea distribuției de eșantionare, prezența valorilor extreme și egalitatea varianței grupurilor comparate;
2. independența eșantioanelor, normalitatea distribuției de eșantionare, absența valorilor extreme și inegalitatea varianței grupurilor comparate;
3. independența eșantioanelor, normalitatea distribuției de eșantionare, absența valorilor extreme și egalitatea varianței grupurilor comparate.

Sursa: Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică „General Constantin Zaharia” – sapl.ro, accesată la 17 decembrie 2019.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog practicant Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” – Compartimentul cunoaștere și asistență psihologică Data publicării materialului: 12 noiembrie 2024

InstituțiaAcademia Tehnică Militară „Ferdinand I”

SpecialitateaCunoaștere și asistență psihologică

Număr posturi1

Data publicării materialului12 noiembrie 2024

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective ale probei scrise.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Constantin, T. (2012), Pregătirea și realizarea evaluării psihologice individuale, Editura Polirom, Iași.
Constantin, T. (2004), Evaluarea psihologică a personalului, Editura Polirom, Iași.
Ciorbea, I. (2015), Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Editura Trei.
David, D. (2017), Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, ediția a III-a revizuită, Editura Polirom, Iași.
Popa, M. (2012), Psihologie militară, Editura Polirom, București.
DSM-5. Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale, ediția a 5-a, American Psychiatric Association, Editura Medicală Callisto, București, 2016.
Instrucțiunile privind asistența psihologică în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.110/07.06.2021.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
H.G. nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.

Descarcă PDF-ul cu grila și baremul

Tematica

Procesul de evaluare în context organizațional.
Procesul de evaluare în context educațional.
Aptitudinile, trăsăturile de personalitate și atitudinile; rolul lor în evaluarea personalității.
Metode de evaluare psihologică: informație biografică, teste de aptitudini cognitive și psihomotorii, teste/chestionare de personalitate, interviul și observația.
Criterii de verificare a calităților psihometrice ale probelor standardizate: fidelitate, validitate și utilitate.
Utilizarea testelor în evaluarea psihologică: selectare, administrare, scorare, interpretare și raportarea rezultatelor.
Solicitarea profesională și oboseala.
Adaptarea militară: dimensiunile conceptului și adaptarea de-a lungul carierei.
Suportul psihologic în stresul de luptă: faza preoperațională, operațională și postoperațională.
Caracteristici ale tulburărilor psihice: tulburări depresive, anxioase, de personalitate, asociate traumei și factorilor de stres, legate de consumul de substanțe și dependențe, spectrul schizofreniei și alte tulburări psihotice, obsesiv-compulsive și înrudite.
Relația terapeutică: empatie, acceptare necondiționată, congruență, colaborare, transfer și contratransfer în terapia cognitiv-comportamentală.
Proceduri și tehnici de terapie cognitiv-comportamentală la nivel cognitiv, comportamental și biologic; proceduri multimodale și eclectice.
Prescripții cognitiv-comportamentale.
Mecanisme standard de coping cognitiv: mecanisme defensive și de adaptare implicate în sănătate și patologie.
Organizarea modului de asigurare a asistenței psihologice în Armata României.
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.

Referent de specialitate gr. III/S (psiholog)UM 02456 București – Microstructura Cunoaștere și asistență psihologică Data publicării materialului: 29 aprilie 2024

InstituțiaUnitatea Militară 02456 București

SpecialitateaCunoaștere și asistență psihologică

Data publicării materialului29 aprilie 2024

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
H.G. nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
Hotărârea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor nr. 1/24.11.2018 pentru aprobarea Codului deontologic.
Ordinul MApN nr. M.110/07.06.2021 privind asistența psihologică în Armata României.
Constantin Ticu, Pregătirea și realizarea evaluării psihologice individuale, Polirom, 2012, p. 145–217.
Popa Marian, Psihologie militară, Polirom, 2012, p. 181–232 și 285–330.
ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament, Trei, 2016, p. 200–207, 232–237, 246–252, 332–337.

Tematica

Legea nr. 213/2004 – integral.
H.G. nr. 788/2005 – integral.
Codul deontologic – integral.
Ordinul MApN nr. M.110/2021 – integral.
Pregătirea și realizarea evaluării psihologice individuale – p. 145–217.
Psihologie militară – p. 181–232 și 285–330.
ICD-10 – paginile indicate în bibliografie.
Aspecte legislative privind exercitarea profesiei și asistența psihologică în Armata României.
Aspecte etice și deontologice ale profesiei de psiholog.
Principiile activității de asistență psihologică.
Contextul evaluării psihologice.
Evaluarea psihologică la angajare.
Evaluarea psihologică periodică.
Adaptarea militară.
Selecția psihologică.
Tulburările depresive.
Tulburările anxioase.
Tulburările de adaptare.
Tulburările de stres posttraumatic.
Tulburările specifice de personalitate.

Psiholog practicantUM 02515/CM București – microstructura Asistență psihologicăData publicării materialului: 2 mai 2023

InstituțiaUnitatea Militară 02515 București

SpecialitateaAsistență psihologică

PostPsiholog practicant

Data publicării materialului2 mai 2023

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 213/27.05.2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
H.G. nr. 788/14.07.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.110/07.06.2021 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind asistența psihologică în Armata României.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
David, D. (2006), Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Polirom, Iași.
DSM-5. Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale, APA, Editura Medicală Callisto, București, 2016.
Leahy, R.L.; Holland, S.J. (2010), Planuri de tratament și intervenții pentru depresie și anxietate, ASCR, Cluj-Napoca.
Tudose, F.; Tudose, Cătălina; Dobranici, Letiția (2011), Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Trei, București.
Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Polirom, Iași.
Popa, M. (2012), Psihologie militară, Polirom, Iași.
Constantin, T. (2012), Pregătirea și realizarea evaluării psihologice individuale, Polirom, Iași.
Minulescu, M., Chestionare de personalitate în evaluarea psihologică, Publishing House, București, 1996.

Tematica

Psihologie clinică. Delimitări conceptuale și particularități.
Caracteristici ale tulburărilor psihice: depresive, anxioase, de personalitate, asociate traumei și stresului, legate de substanțe și adicții, psihotice, obsesiv-compulsive și relaționate.
Sănătate și boală: modele de sanogeneză și patogeneză; paradigma cognitiv-comportamentală; modelele ABC cognitiv și comportamental.
Psihodiagnostic și evaluare clinică: fundamente, limite și noi direcții.
Conceptualizarea clinică cognitiv-comportamentală.
Relația terapeutică: empatie, acceptare necondiționată, congruență, colaborare.
Proceduri și tehnici de intervenție terapeutică la nivel cognitiv.
Proceduri și tehnici de intervenție terapeutică la nivel comportamental.
Proceduri și tehnici de intervenție terapeutică la nivel biologic.
Proceduri cognitiv-comportamentale multimodale și proceduri eclectice.
Prescripțiile cognitiv-comportamentale. Criterii de eficiență.
Terapia cognitiv-comportamentală de cuplu și familie.
Noțiuni de metodologia cercetării clinice: anatomia cercetării, redactarea unei lucrări și a unui proiect, strategii de cercetare clinică, experimentul cu un singur subiect.

Spitale publice4 probe scrise · 0 probe practice · 12 bibliografii

Psiholog stagiarSpitalul Clinic CF Nr. 2 BucureștiData publicării materialului: 10 martie 2026

InstituțiaSpitalul Clinic CF Nr. 2 București

SpecialitateaPsihologia muncii și organizațională

Număr candidați înscriși8

Data publicării anunțului10 martie 2026

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Bogathy, Zoltan (2004). Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom: cap. 3, p. 53–59, 59–64, 64–67; cap. 4, p. 73–90; cap. 5, p. 97–108; cap. 9, p. 179–186, 186–193.
Bogathy, Zoltan (2007). Manualul de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom: cap. 4, p. 97–108; cap. 11, p. 235–250.
Pitariu, Horia D. (2006). Proiectarea fișelor de post, evaluarea posturilor de muncă și a personalului, Editura Irecson: cap. 1, p. 127–162.
Popa, Marian (2008). Introducere în psihologia muncii, Editura Polirom: cap. 3, p. 63–70.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Hotărârea nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Hotărârea nr. 1 din 11.01.2019 pentru aprobarea normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 5 martie 2019.
Hotărârea nr. 1/2018 a Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, publicată în Monitorul Oficial nr. 143 din 22.02.2019.
Vîrgă, D. M. & Iocșa Pora, L. R. (2022). Ghid de bune practici pentru activități de evaluarea psihologică și intervenții în psihologia muncii și organizațională. București: CPR.
Legea nr. 319 din 14 iulie 2004 a securității și sănătății în muncă; HG nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor.
HG nr. 1169/2011 pentru modificarea și completarea HG nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor.
HG nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice.
HG nr. 1280/2011 pentru modificarea și completarea HG nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.
HG nr. 144/2010, modificată și completată de HG nr. 755/2011, privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății.
Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr. 1078/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a structurii organizatorice a direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.
Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr. 824/2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea și funcționarea Inspecției Sanitare de Stat.
Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale (republicată în 2009); normele metodologice de aplicare a legii.

Tematica

Analiza psihologică a muncii – definiție și etapele analizei muncii.
Metode și tehnici de analiză a muncii.
Metode de analiză a muncii – analiza orientată pe post și analiza orientată pe deținătorul postului de muncă.
Analiza muncii – elaborarea fișei postului (structura).
Recrutarea și selecția personalului.
Elemente ale procesului de recrutare și selecție a personalului.
Oboseala în muncă – cauze, prevenire și combatere.
Stresul ocupațional – prevenire.
Accidentele de muncă – prevenire.
Evaluări subiective și obiective ale performanțelor profesionale.
Cadrul legislativ care reglementează obligativitatea capacității de muncă.
Cadrul legislativ care reglementează exercitarea profesiei de psiholog.

Psiholog practicantSpitalul Universitar de Urgență BucureștiData publicării materialului: 27 aprilie 2026

InstituțiaSpitalul Universitar de Urgență București

SpecialitateaPsihologie clinică

Număr candidați înscriși70

Data publicării anunțului27 aprilie 2026

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

DSM-5. Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale, Editura Medicală Callisto, 2016.
Legea psihologului – Legea nr. 213/2004; Norme metodologice.
Cosma, Doina. Psihologie medicală, Editura Polirom, 2025.
David, Daniel. Psihologie clinică și psihoterapie. Fundamente, Editura Polirom, Iași, 2006.
Dănăilă, Leon și Golu, Mihai. Tratat de Neuropsihologie, vol. 2, Editura Medicală, 2021.

Tematica

Nu există date.

Psiholog clinician practicantSpitalul Clinic „Filantropia” BucureștiData publicării materialului: 5 septembrie 2025

InstituțiaSpitalul Clinic „Filantropia” București

SpecialitateaPsihologie clinică

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului5 septembrie 2025

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică – www.alegericpr.ro.
Standarde de calitate în serviciile psihologice – www.alegericpr.ro.
Legea nr. 213/2014 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Hotărârea nr. 788/14.07.2005 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2014.
Hotărârea nr. 4/01.11.2013 a Colegiului Psihologilor din România pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a Codului de procedură disciplinară.
Vladislav, Elena Otilia (coord.) (2023). Manual de psihologie clinică pre și postnatală, Ed. Trei.
Bydlowski, M. (2020). Viața psihică a mamei, București, Ed. Trei.
Chamberlan, D. (2009). Mintea noului născut, Ed. Salco.
Mitrofan, I. (coord.) (2014). Copii și adolescenți. Probleme, tulburări, evaluare și intervenție terapeutică, Ed. SPER – capitolele II, III și IV.

Tematica

Starea emoțională a gravidei – între normalitate și patologie.
Asistarea psihologică a gravidelor cu sarcini normale și cu sarcini cu risc.
Intervenții psihologice și terapeutice în perioada prenatală.
Impactul situațiilor adverse din perioada sarcinii asupra dezvoltării fătului și a copilului.
Dificultățile emoționale ale părinților în perioada pre și postnatală – modalități de intervenție psihologică.
Primele legături afective dintre părinte și copil.
Doliul perinatal – intervenție psihologică.
Infertilitatea – o perspectivă psihologică și medicală.
Prematuritatea – o perspectivă psihologică și medicală.
Tulburările psihosomatice ale sugarului și perspectiva maternologică.
Principiile psihoterapiei experiențiale în lucrul cu copiii și familia.
Metode terapeutice de tip experiențial.

Psiholog practicantSpitalul Clinic de Urgență BucureștiData publicării materialului: 5 august 2025

InstituțiaSpitalul Clinic de Urgență București

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului5 august 2025

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Codul deontologic al profesiei de psiholog (www.copsi.ro).
Competențele psihologului clinician (www.copsi.ro).
David, Daniel. Psihologie clinică și psihoterapie. Fundamente, Ed. Polirom, Iași, 2006.
Iamandescu, Ioan Bradu. Psihologie medicală, vol. 1–2, Ed. Info Medica.
Tudose, Florin; Tudose, Cătălina; Dobranici, Letiția. Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Ed. Trei, București, 2011.
DSM-5-TR. Manual de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale, ediția a V-a revizuită, Ed. Humanitas, 2024.
Tudose, Florin. Fundamente în psihologia medicală, psihologie clinică și medicală în practica psihologului, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2008.
Dobranici, Letiția. Sănătate mintală, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2008.
Blagloslov, A.; Constantin, C.; Lazăr, F. (aut.). Informare și sensibilizare în problematica HTV/SIDA, Ed. PsihoCover, 2007.

Tematica

Nu există date.

Psiholog stagiar Spitalul de Psihiatrie Poroschia Data publicării materialului: 23 martie 2026

InstituțiaSpitalul de Psihiatrie Poroschia

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului23 martie 2026

Proba scrisă

Grila nr. 1 – 23 martie 2026

Fiecare întrebare este notată cu 4,00 puncte. Întrebările pot avea un singur răspuns sau răspuns multiplu. Toate variantele corecte trebuie bifate pentru a primi punctaj maxim.

Prin ce se caracterizează personalitățile dizarmonic – psihopate:
1. O dizarmonie caracterială gravă și persistentă care se exprimă prin diverse tipologii;
2. O tulburare care influențează negativ existența interpersonal-socială a individului;
3. O judecată morală activă;
4. Niciuna din variantele de mai sus.
Care dintre următoarele intervenții sunt utile în gestionarea pacienților cu tulburări de personalitate sau comportamente regresive internați într-o unitate sanitară?
1. Educarea personalului medical cu privire la diagnosticul pacientului și motivația reacțiilor acestuia;
2. Ignorarea completă a reacțiilor emoționale intense ale pacientului;
3. Oferirea pacientului de tip obsesiv-compulsiv a unui control crescut asupra tratamentului și activităților zilnice;
4. Limitarea comunicării dintre pacient și echipa medicală pentru a reduce conflictele.
Următoarele criterii de diagnostic conform DSM IV cu privire la retardarea mintală sunt adevărate cu excepția:
1. Debut înainte de vârsta de 18 ani;
2. Funcționare intelectuală semnificativă sub medie – un QI de aproximativ 65 sau mai puțin la un test individual;
3. Deteriorare sau deficite concomitente în funcționarea adaptativă prezentă în cel puțin 2 domenii (comunicare, autoîngrijire, viața de familie, munca, timp liber etc.);
4. Deteriorare sau deficite concomitente în funcționarea adaptativă prezentă în cel puțin 3 domenii (comunicare, autoîngrijire, viața de familie, munca, timp liber etc.).
Tulburarea de personalitate paranoidă se caracterizează prin:
1. Instabilitate afectivă marcată;
2. Suspiciune pervazivă și neîncredere față de ceilalți;
3. Grandozitate și lipsă de empatie;
4. Anxietate, distanțare, lipsa de umor, exagerare.
Care dintre următoarele afirmații sunt corecte privind comunicarea cu pacienții cu tulburări de personalitate în timpul internării?
1. Pacientului trebuie să i se explice simplu și adevărat starea medicală și tratamentul;
2. Este importantă compararea informațiilor oferite de pacient diferiților membri ai echipei medicale;
3. Pacientul nu manifestă tendințe de a manipula personalul medical;
4. Pacientul poate încerca să dezbine personalul prin prezentarea unor versiuni diferite ale aceleiași situații.
Care este caracteristica principală a tulburării de personalitate borderline?
1. Stabilitate emoțională și relații interpersonale constante;
2. Instabilitatea relațiilor interpersonale, a imaginii de sine și a afectului, asociată cu impulsivitate;
3. Tendința de izolare socială fără manifestări emoționale intense;
4. Lipsa comportamentelor impulsive și control bun al furiei.
Care dintre următoarele trăsături esențiale aparțin tipului de personalitate antisocială:
1. Ignorarea consecințelor conduitei sale;
2. Lipsă de regret;
3. Rezonanță afectivă redusă;
4. Polarizarea atenției celorlalți.
Tipurile de tulburare delirantă pot fi specificate pe baza temei delirante predominante. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte:
1. Tipul de gelozie – acest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului o constituie faptul că este înșelat/ă;
2. Tipul erotoman – acest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului o constituie faptul că o altă persoană este îndrăgostită de individ/ă;
3. Tipul de grandoare – acest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului o constituie convingerea că are un mare (dar nerecunoscut) talent;
4. Tipul de persecuție – acest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului implică convingerea că este otrăvită, drogată sau obstrucționată în urmărirea obiectivelor sale pe termen lung.
Examenul psihiatric urmărește, în principal:
1. Recunoașterea existenței unei tulburări;
2. Sesizarea semnificației tulburării într-o scală semiologică;
3. Stabilirea etiologiei tulburării;
4. Înțelegerea personalității pacientului.
Funcțiile cognitive evaluate în examenul psihic includ:
1. Orientarea;
2. Atenția și concentrarea;
3. Memoria;
4. Reflexele osteotendinoase.
Următoarele afirmații sunt adevărate despre alcoolism:
1. Este o boală secundară, adesea progresivă și fatală;
2. Manifestările și dezvoltarea ei sunt influențate de factori psihosociali, genetici, de mediu;
3. Se caracterizează prin pierderea controlului asupra consumului de alcool;
4. Se caracterizează prin distorsiuni în gândire – acceptare.
Examinarea afectivității și dispoziției include:
1. Evaluarea dispoziției subiective;
2. Observația obiectivă a dispoziției;
3. Evaluarea reactivității neurovegetative;
4. Evaluarea tensiunii arteriale.
Care dintre următoarele simptome survin în decurs de câteva ore sau zile după încetarea sau reducerea uzului excesiv și prelungit de alcool:
1. Hiperactivitate vegetativă, iluzii sau halucinații tactile;
2. Insomnie, anxietate;
3. Stări depresive cu atacuri de panică, neliniște psihomotorie;
4. Grețuri sau vărsături, crize de grand mal.
Examinarea stării psihice este descrisă ca fiind:
1. O procedură ordonată și sistematică;
2. O procedură aleatorie;
3. O metodă exclusiv experimentală;
4. O metodă psihometrică.
Fuga de idei este caracteristică în special pentru:
1. Stările maniacale;
2. Stările depresive;
3. Tulburările anxioase;
4. Tulburările obsesive.
Următoarele afirmații cu privire la abuzul de o substanță sunt adevărate:
1. Pentru a satisface un criteriu pentru abuz de substanță, problema în legătură cu substanța trebuie să fi survenit în cursul aceleiași perioade de 12 luni sau să fie persistentă;
2. Criteriile pentru abuz de substanță nu cuprind toleranța, abstinența sau un pattern de uz compulsiv;
3. Categoria de abuz de o substanță nu se aplică cafeinei și nicotinei;
4. Toate afirmațiile sunt corecte.
Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la intoxicația cu o substanță:
1. Elementul esențial îl constituie apariția unui sindrom reversibil, specific substanței, datorat expunerii sau ingestiei unei substanțe;
2. Intoxicația cu o substanță este asociată rar cu abuzul sau cu dependența de o substanță;
3. Cele mai comune modificări implică perturbări de percepție, vigilitate, atenție, gândire, judecată;
4. Toate afirmațiile sunt corecte.
Scalele clinice de evaluare în psihiatrie au fost dezvoltate pentru a permite:
1. Atribuirea unor valori numerice comportamentului observat la pacienți;
2. Evaluarea reacțiilor adverse ale medicației;
3. Evaluarea funcționalității sau calității vieții;
4. Înlocuirea completă a examenului clinic.
În evaluarea psihozelor pot fi utilizate următoarele scale:
1. Brief Psychiatric Rating Scale (BPRS);
2. Positive and Negative Syndrome Scale (PANSS);
3. Scale for the Assessment of Negative Symptoms (SANS);
4. Beck Depression Inventory (BDI).
Calitățile psihometrice fundamentale ale scalelor clinice includ:
1. Fidelitatea;
2. Validitatea;
3. Reproductibilitatea rezultatelor;
4. Capacitatea de a măsura ceea ce își propun să măsoare.
Scalele diagnostice utilizate în psihiatrie sunt caracterizate prin:
1. Identificarea unor tulburări mintale specifice;
2. Administrare relativ îndelungată (aprox. 45–90 minute);
3. Utilizare exclusiv pentru evaluarea severității simptomelor;
4. Utilizarea frecventă în studii epidemiologice.
Subscalele principale ale PANSS sunt:
1. Scala simptomelor pozitive;
2. Scala simptomelor negative;
3. Scala de psihopatologie generală;
4. Scala de anxietate.
Care sunt obligațiile psihologului cu drept de liberă practică:
1. Să exercite dreptul de liberă practică indiferent de limitele stabilite prin tipul de atestat deținut;
2. Să se conformeze și să respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
3. Să-și asume întreaga responsabilitate profesională față de beneficiari;
4. Să servească interesele beneficiarului, chiar și atunci când acestea contravin interesului public.
Conform normelor privind condițiile de utilizare a instrumentelor de evaluare, care dintre următoarele obligații revin psihologului:
1. Psihologii trebuie să utilizeze metode de evaluare în conformitate cu manualele de aplicare ale respectivelor instrumente;
2. Dacă validitatea și fidelitatea instrumentelor nu sunt cunoscute pentru populația testată, psihologul trebuie să precizeze limitele rezultatelor și interpretărilor;
3. Psihologul poate adapta liber modalitatea de scorare a unui test fără a consulta manualul, dacă scopul evaluării o cere;
4. Psihologii au obligația de a respecta legislația privind drepturile de autor și proprietatea intelectuală pentru instrumentele folosite.
În care dintre următoarele situații medicul psihiatru poate institui tratamentul fără obținerea consimțământului pacientului?
1. Pacientul este minor și există acordul reprezentantului legal;
2. Pacientul prezintă un pericol iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane;
3. Pacientul își exprimă clar refuzul, dar are capacitate de decizie intactă;
4. Pacientul solicită amânarea tratamentului pentru o perioadă scurtă.

Grila nr. 2 – 23 martie 2026

Fiecare întrebare este notată cu 4,00 puncte. Întrebările pot avea un singur răspuns sau răspuns multiplu. Toate variantele corecte trebuie bifate pentru a primi punctaj maxim.

Tulburarea de personalitate borderline are ca trăsătură centrală:
1. Instabilitatea imaginii de sine și a relațiilor interpersonale;
2. Tendința către izolare socială și preferința pentru singurătate;
3. Comportamente impulsive (cheltuieli impulsive, joc patologic, abuz de substanță);
4. Alternanța între extremele de idealizare și devalorizare a celorlalți.
Care dintre următoarele trăsături esențiale aparțin tipului de personalitate antisocială:
1. Ignorarea consecințelor conduitei sale;
2. Lipsă de regret;
3. Rezonanță afectivă redusă;
4. Polarizarea atenției celorlalți.
Prin ce se caracterizează personalitățile dizarmonic – psihopate:
1. O dizarmonie caracterială gravă și persistentă care se exprimă prin diverse tipologii;
2. O tulburare care influențează negativ existența interpersonal-socială a individului;
3. O judecată morală activă;
4. Niciuna din variantele de mai sus.
Care dintre următoarele intervenții sunt utile în gestionarea pacienților cu tulburări de personalitate sau comportamente regresive internați într-o unitate sanitară?
1. Educarea personalului medical cu privire la diagnosticul pacientului și motivația reacțiilor acestuia;
2. Ignorarea completă a reacțiilor emoționale intense ale pacientului;
3. Oferirea pacientului de tip obsesiv-compulsiv a unui control crescut asupra tratamentului și activităților zilnice;
4. Limitarea comunicării dintre pacient și echipa medicală pentru a reduce conflictele.
Care dintre următoarele afirmații sunt corecte privind comunicarea cu pacienții cu tulburări de personalitate în timpul internării?
1. Pacientului trebuie să i se explice simplu și adevărat starea medicală și tratamentul;
2. Este importantă compararea informațiilor oferite de pacient diferiților membri ai echipei medicale;
3. Pacientul nu manifestă tendințe de a manipula personalul medical;
4. Pacientul poate încerca să dezbine personalul prin prezentarea unor versiuni diferite ale aceleiași situații.
Investigarea psihologică a schizofrenului este utilă în special în:
1. Cazuri de remisiune ca instrument în evaluarea calitativă și cantitativă a defectului psihologic;
2. Cazuri de debut ca adjuvant în diagnosticul diferențial;
3. Pentru evaluarea persoanei în perspectiva unui tratament psihoterapeutic;
4. Cazuri de prodrom ca adjuvant în diagnosticul diferențial pentru a se preciza modul în care este afectată structura personalității cât și gradul de afectare.
Următoarele criterii de diagnostic conform DSM IV cu privire la retardarea mintală sunt adevărate cu excepția:
1. Debut înainte de vârsta de 18 ani;
2. Funcționare intelectuală semnificativă sub medie – un QI de aproximativ 65 sau mai puțin la un test individual;
3. Deteriorare sau deficite concomitente în funcționarea adaptativă prezentă în cel puțin 2 domenii (comunicare, autoîngrijire, viața de familie, munca, timp liber etc.);
4. Deteriorare sau deficite concomitente în funcționarea adaptativă prezentă în cel puțin 3 domenii (comunicare, autoîngrijire, viața de familie, munca, timp liber etc.).
Tipurile de tulburare delirantă pot fi specificate pe baza temei delirante predominante. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte:
1. Tipul de gelozie – acest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului o constituie faptul că este înșelat/ă;
2. Tipul erotoman – acest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului o constituie faptul că o altă persoană este îndrăgostită de individ/ă;
3. Tipul de grandoare – acest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului o constituie convingerea că are un mare (dar nerecunoscut) talent;
4. Tipul de persecuție – acest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului implică convingerea că este otrăvită, drogată sau obstrucționată în urmărirea obiectivelor sale pe termen lung.
Următoarele afirmații sunt adevărate despre alcoolism:
1. Este o boală secundară, adesea progresivă și fatală;
2. Manifestările și dezvoltarea ei sunt influențate de factori psihosociali, genetici, de mediu;
3. Se caracterizează prin pierderea controlului asupra consumului de alcool;
4. Se caracterizează prin distorsiuni în gândire – acceptare.
Examenul psihiatric urmărește, în principal:
1. Recunoașterea existenței unei tulburări;
2. Sesizarea semnificației tulburării într-o scală semiologică;
3. Stabilirea etiologiei tulburării;
4. Înțelegerea personalității pacientului.
Funcțiile cognitive evaluate în examenul psihic includ:
1. Orientarea;
2. Atenția și concentrarea;
3. Memoria;
4. Reflexele osteotendinoase.
Examinarea afectivității și dispoziției include:
1. Evaluarea dispoziției subiective;
2. Observația obiectivă a dispoziției;
3. Evaluarea reactivității neurovegetative;
4. Evaluarea tensiunii arteriale.
Examinarea stării psihice este descrisă ca fiind:
1. O procedură ordonată și sistematică;
2. O procedură aleatorie;
3. O metodă exclusiv experimentală;
4. O metodă psihometrică.
Fuga de idei este caracteristică în special pentru:
1. Stările maniacale;
2. Stările depresive;
3. Tulburările anxioase;
4. Tulburările obsesive.
Următoarele afirmații cu privire la abuzul de o substanță sunt adevărate:
1. Pentru a satisface un criteriu pentru abuz de substanță, problema în legătură cu substanța trebuie să fi survenit în cursul aceleiași perioade de 12 luni sau să fie persistentă;
2. Criteriile pentru abuz de substanță nu cuprind toleranța, abstinența sau un pattern de uz compulsiv;
3. Categoria de abuz de o substanță nu se aplică cafeinei și nicotinei;
4. Toate afirmațiile sunt corecte.
Care dintre următoarele simptome survin în decurs de câteva ore sau zile după încetarea sau reducerea uzului excesiv de și prelungit de alcool:
1. Hiperactivitate vegetativă, iluzii sau halucinații tactile;
2. Insomnie, anxietate;
3. Stări depresive cu atacuri de panică, neliniște psihomotorie;
4. Grețuri sau vărsături, crize de grand mal.
Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la intoxicația cu o substanță:
1. Elementul esențial îl constituie apariția unui sindrom reversibil, specific substanței, datorat expunerii sau ingestiei unei substanțe;
2. Intoxicația cu o substanță este asociată rar cu abuzul sau cu dependența de o substanță;
3. Cele mai comune modificări implică perturbări de percepție, vigilitate, atenție, gândire, judecată;
4. Toate afirmațiile sunt corecte.
Scalele clinice de evaluare în psihiatrie au fost dezvoltate pentru a permite:
1. Atribuirea unor valori numerice comportamentului observat la pacienți;
2. Evaluarea reacțiilor adverse ale medicației;
3. Evaluarea funcționalității sau calității vieții;
4. Înlocuirea completă a examenului clinic.
Calitățile psihometrice fundamentale ale scalelor clinice includ:
1. Fidelitatea;
2. Validitatea;
3. Reproductibilitatea rezultatelor;
4. Capacitatea de a măsura ceea ce își propun să măsoare.
Scalele diagnostice utilizate în psihiatrie sunt caracterizate prin:
1. Identificarea unor tulburări mintale specifice;
2. Administrare relativ îndelungată (aprox. 45–90 minute);
3. Utilizare exclusiv pentru evaluarea severității simptomelor;
4. Utilizarea frecventă în studii epidemiologice.
În evaluarea psihozelor pot fi utilizate următoarele scale:
1. Brief Psychiatric Rating Scale (BPRS);
2. Positive and Negative Syndrome Scale (PANSS);
3. Scale for the Assessment of Negative Symptoms (SANS);
4. Beck Depression Inventory (BDI).
Subscalele principale ale PANSS sunt:
1. Scala simptomelor pozitive;
2. Scala simptomelor negative;
3. Scala de psihopatologie generală;
4. Scala de anxietate.
Dreptul de liberă practică al unui psiholog încetează în următoarele situații:
1. Prin simpla suspendare temporară a activității la cererea psihologului, comunicată telefonic;
2. În cazul unei condamnări pentru orice tip de contravenție rutieră, indiferent de natura faptei;
3. Prin renunțarea în scris la exercițiul dreptului de liberă practică sau prin aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
4. Doar dacă psihologul decide să părăsească țara pentru o perioadă mai mare de 6 luni.
Conform normelor privind serviciile psihologice în acord cu competența, în ce condiții se pot angaja psihologii în activități profesionale fără supervizare:
1. În orice tip de activitate profesională dacă au vizat studiile de licență în psihologie;
2. Numai în acele activități pentru care dețin competențele și atestarea necesare;
3. Doar în activități de cercetare și predare, indiferent de atestările deținute;
4. Atunci când cadrul normativ referitor la dreptul de liberă practică este incert.
În ce condiții poate un pacient internat să părăsească temporar unitatea sanitară?
1. Fără nicio aprobare, dacă pacientul își exprimă dorința;
2. Doar cu aprobarea medicului de gardă sau a medicului curant;
3. Numai cu acordul familiei, indiferent de avizul medical;
4. Doar în cazuri de urgență, fără a fi necesară consemnarea.

Descarcă PDF-ul – Grila nr. 2 și baremul

Barem

Grila nr. 1

Întrebarea	Răspuns corect
1	A, B
2	A, C
3	B, D
4	B, D
5	A, B, D
6	B
7	A, B
8	B, C, D
9	A, B, C, D
10	A, B, C
11	B
12	A, B, C
13	A, B, D
14	A
15	A
16	D
17	A, C
18	A, B, C
19	A, B, C
20	A, B, D
21	A, B, D
22	A, B, C
23	B, C
24	A, B, D
25	B

Grila nr. 2

Întrebarea	Răspuns corect
1	A, C, D
2	A, B
3	A, B
4	A, C
5	A, B, D
6	A, B, C
7	B, D
8	B, C, D
9	B
10	A, B, C, D
11	A, B, C
12	A, B, C
13	A
14	A
15	D
16	A, B, D
17	A, C
18	A, B, C
19	A, B, D
20	A, B, D
21	A, B, C
22	A, B, C
23	C
24	B
25	B

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog specialistSpitalul Municipal Turda Data publicării materialului: 16 martie 2026

InstituțiaSpitalul Municipal Turda

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului16 martie 2026

Proba scrisă

Varianta 2 – examen psiholog specialist – 16 martie 2026

Limitele confidențialității se referă la:
1. Informarea clientului cu privire la limitele confidențialității și condițiile în care aceasta poate fi încălcată, precum și posibilitatea de consultare cu colegii, pentru creșterea eficacității;
2. Informarea clientului cu privire la necesitatea prezenței unei terțe persoane, precum și riscurile când serviciile sunt oferite prin mijloace electronice;
3. Împărtășirea informațiilor cu alții, numai cu consimțământul celor vizați.
După funcția lor, agenții etiologici se împart în:
1. Exogeni și endogeni;
2. Fizici, chimici, biologici și psiho-sociali;
3. Declanșatori, determinanți, favorizanți, predispozanți, de menținere.
Cele mai importante prelucrări informaționale implicate în generarea comportamentelor sunt:
1. Descrieri, inferențe, evaluări;
2. Cunoștințe procedurale, autoeficacitate, expectanțe pozitive;
3. Prelucrări inconștiente și conștiente.
Faze de pregătire pentru schimbare (Prochaska et al., 1992):
1. Precontemplare, contemplare, pregătire, acțiune, menținere;
2. Precontemplare, contemplare, reflectare, implicare, menținere;
3. Precontemplare, contemplare, reflectare, acțiune, menținere.
Termeni prezenți în diferitele definiții ale stresului psihic:
1. Amenințare, frustrare, conflict, rezolvarea unor probleme;
2. Situațiile cu caracter de pierdere materială și emoțională;
3. Suprasolicitarea, subsolicitarea, remanența unor stări afective negative.
Modificările comportamentale în cazul distresului psihic (în special al stresului psihic cronic) (după Luban-Plozza și Börns, modificat) sunt următoarele:
1. Excese referitoare la consumul de cafea, alcool, alimente, în general, control scăzut asupra vieții personale;
2. Probleme cu legislația, atitudini excesive și contrastante față de boală;
3. Tulburări de apetit, tulburări de dinamică sexuală, tulburări ponderale.
Credințele principale ale pacienților cu tulburare de personalitate narcisică sunt:
1. Sunt mai bun decât ceilalți, deci merit un tratament special;
2. Sunt mai bun decât ceilalți, merit alte reguli, deoarece sunt special;
3. Sunt mai bun decât ceilalți, sunt unic și merit alte reguli.
Tabloul clinic al personalității borderline cuprinde:
1. Frica de abandon, sentimentul cronic de vid, afectivitate instabilă;
2. Comportament automutilant sau suicidar, perturbarea de identitate, autoizolarea;
3. Impulsivitate, relații intense, instabile, simptome psihotice și disociative.
Componentele psihologice investigate în cursul interviului clinic vizează:
1. Mecanisme defensive și de coping, dinamica și structura personalității, orientarea;
2. Factorul perceptiv, atenție, memorie, comportament;
3. Dispoziție afectivă, obsesii, delir, compulsii.
Factorii personali ai pacientului, care pot influența ameliorarea simptomatologiei, cuprind:
1. Factori psihologici, factori economici, factori sociali;
2. Factori psihologici și de educație, factori economici, suportul social;
3. Inteligența, factori de educație, factori economici și suportul social.
Componentele psihoterapiei care contribuie cel mai mult (procentual) la ameliorarea simptomatologiei sunt:
1. Relația psihoterapeutică și factorii personali ai pacientului;
2. Tehnicile psihoterapeutice și factorii personali ai pacientului;
3. Relația psihoterapeutică și tehnicile psihoterapeutice.
Relația terapeutică cognitiv-comportamentală se caracterizează prin:
1. Atitudine colaborativă și de încredere a pacientului că simptomatologia va fi eliminată;
2. Empatie, acceptare necondiționată, congruență și colaborare;
3. Suportul susținut, continuu, permanent din partea terapeutului.
Printre etapele parcurse în restructurarea cognitivă, se numără:
1. Identificarea structurilor cognitive locale disfuncționale și/sau iraționale conștiente;
2. Identificarea structurilor cognitive generale disfuncționale și/sau iraționale inconștiente;
3. Identificarea, modificarea și blocarea structurilor cognitive generale disfuncționale și/sau iraționale conștiente (sau conștientizabile) care generează structurile cognitive locale disfuncționale și/sau iraționale conștiente.
Comportamentul adaptativ, care va înlocui comportamentul dezadaptativ vizat, trebuie să aibă următoarele caracteristici:
1. Să fie adaptativ și ușor de implementat;
2. Să înlocuiască și să aducă aceleași beneficii ca și comportamentul dezadaptativ;
3. Să aducă o serie de beneficii ca și comportamentul dezadaptativ.
Printre criteriile de diagnostic pentru tulburarea disforică premenstruală conform DSM V, se numără:
1. Labilitate emoțională marcantă, mânie sau iritabilitate marcantă, dispoziție depresivă și anxietate;
2. Cel puțin 5 simptome trebuie să fie prezente de la debutul menstruației până în săptămâna ce urmează menstruației;
3. Simptomele trebuie să fie prezente, în majoritatea ciclurilor menstruale, cu 6 luni înainte de diagnostic.
Factorii de risc pretraumatici implicați în dezvoltarea tulburării de stres posttraumatic includ:
1. Aprecierile negative, strategiile de adaptare inadecvate, disocierea;
2. Probleme emoționale în copilărie de până la 6 ani și tulburările psihice anterioare;
3. Percepția de amenințare asupra vieții, vătămarea personală, violența interpersonală.
Tulburarea anxioasă secundară unei afecțiuni medicale, conform DSM V:
1. Poate fi mai bine explicată în contextul unei tulburări mentale;
2. Tabloul clinic este dominat de anxietate și atacuri de panică;
3. Cauzează disconfort semnificativ clinic în domeniile social, profesional sau alte arii importante de funcționare.
Tulburarea cu simptome somatice se caracterizează prin:
1. Gânduri, sentimente sau comportamente excesive legate de simptomele somatice;
2. Preocupări privind starea de sănătate;
3. Individul este constant simptomatic, în mod tipic, peste 3 luni.
Printre factorii de mediu, considerați factori de risc pentru tulburarea depresivă majoră, se numără:
1. Experiențele negative din copilărie, multiple și de tipuri diverse;
2. Evenimentele stresante;
3. Prezența evenimentelor negative în apropierea debutului episoadelor.
Categoriile de simptome de care se ține cont în stabilirea diagnosticului de tulburare acută de stres, enumerăm:
1. Simptome intruzive, dispoziție negativă, simptome de excitație;
2. Simptome disociative, simptome de evitare;
3. Simptome negative, simptome reactive, simptome de excitație.

Descarcă PDF-ul cu criteriile

Barem

Criterii / barem – Varianta 2, întrebările 1–20

Răspuns corect: a.
Capitol: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Art. I.11. Înainte de primirea consimțământului, psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidențialității și condițiile în care aceasta poate fi încălcată, precum și asupra utilizării informațiilor rezultate în urma activității sale.
Art. I.12. Psihologii vor informa clienții, în mod specific, referitor la:
1. obligațiile legale sau etice care pot interveni, impunând dezvăluirea de informații;
2. posibilitatea ca psihologul să se consulte cu colegii pentru a crește eficacitatea serviciului oferit;
3. necesitatea prezenței, în situațiile în care impun acest lucru, a unei terțe persoane.
Art. I.13. Psihologii pot împărtăși informațiile confidențiale cu alții numai cu consimțământul celor vizați, ori de o așa manieră încât cei vizați să nu poată fi identificați, excepție făcând situațiile justificate de reglementările legale sau circumstanțele de iminență sau posibilă vătămare fizică sau crimă.
Codul deontologic, pag. 5.
Răspuns corect: c.
Capitol: Modele de Sanogeneză și patogeneză, Daniel David, Psihologie clinică, pag. 22–29.
După funcția lor, agenții etiologici se împart în: factori declanșatori, factori determinanți, factori favorizanți, factori predispozanți și factori de menținere.
Răspuns corect: b.
Capitol: Paradigma cognitiv-comportamentală, Daniel David, Psihologie clinică, pag. 48–67.
Cele mai importante prelucrări informaționale implicate în generarea comportamentelor sunt de tip descriere și inferență, și anume: 1. cunoștințe procedurale; 2. autoeficacitate; 3. expectanțe pozitive.
Răspuns corect: a.
Capitol: Psihodiagnostic și evaluare clinică cognitiv-comportamentală, Daniel David, Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, pag. 123–133.
În timpul interviului, trebuie să conștientizăm faptul că pacientul se poate afla în diferite faze de pregătire pentru schimbare: 1. precontemplare; 2. contemplare; 3. pregătire; 4. acțiune; 5. menținere.
Psihodiagnostic și evaluare clinică cognitiv-comportamentală, pag. 130, II. Stadiile schimbării.
Răspunsuri corecte: a, b, c.
Capitol: Stresul psihic – factor modulator complex al sănătății.
În viziunea unor autori (Kaplan, French), care, pe lângă Lazarus, au elaborat teoria cognitivă a stresului psihic, putem codifica astfel unii termeni care sunt prezenți în diferitele definiții ale stresului psihic (pag. 126):
1. Amenințare;
2. Frustrare;
3. Conflict;
4. Rezolvarea unor probleme;
5. Situațiile cu caracter de pierdere, nu numai materiale, ci și emoționale;
6. Suprasolicitarea;
7. Situațiile de subsolicitare;
8. Remanența unor stări afective negative.
6. Răspunsuri corecte: a, b.
Modificările comportamentale în cazul distresului psihic (în special al stresului psihic cronic), după Luban-Plozza și Börns, modificat, sunt:
1. Excese referitoare la consumul de cafea, alcool, alimente, în general; control scăzut asupra vieții personale;
2. Probleme cu legislația;
3. Închidere, izolare, refuzul muncii;
4. Atitudini excesive și contrastante față de boală.
Tabel 4, pag. 133.
7. Răspuns corect: b.
Capitol: Personalitate normală și patologică, Florin Tudose, Tratat de psihopatologie, pag. 109–128.

Tabel 19: Tulburarea de personalitate narcisică – credința principală: „Sunt mai bun decât ceilalți. Merit alte reguli, deoarece sunt special.”

Personalitate normală și patologică, pag. 125, Tabel 19.
8. Răspunsuri corecte: a, c.
Tabloul clinic al personalității borderline cuprinde:
- frica de abandon;
- relații intense, instabile;
- perturbarea de identitate;
- impulsivitate;
- comportament automutilant sau suicidar;
- afectivitate instabilă;
- sentimentul cronic de vid;
- furie intensă;
- simptome psihotice și disociative.
Personalitate normală și patologică, Florin Tudose, Tratat de psihopatologie, pag. 114.
9. Răspunsuri corecte: b și c.
Componentele psihologice investigate în cursul interviului clinic sunt: factorul perceptiv, atenție, memorie, gândire și inteligență, dispoziție afectivă, comportament, personalitate, depersonalizare/derealizare, obsesii, delir, compulsii, orientarea, conștiința bolii.

Tabel, pag. 126.
10. Răspuns corect: b.
Capitol: Anatomia actului psihoterapeutic, Daniel David, Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, p. 119–121.

Elementele factorului personal pot fi împărțite în 3 categorii. Prima categorie include factorii psihologici și de educație. A doua categorie include factorii economici, iar a treia categorie se referă la suportul social pe care îl are pacientul.

Anatomia actului psihoterapeutic, Daniel David, Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, p. 120.
11. Răspuns corect: a.
Figura 3.1. Contribuția componentelor psihoterapiei la ameliorarea simptomatologiei:
- Tehnicile psihoterapeutice – 15%;
- Relația psihoterapeutică – 30%;
- Efectul placebo – 15%;
- Factorii personali ai pacientului – 40%.
12. Răspunsuri corecte: a, b.
Capitol: Relația terapeutică cognitiv-comportamentală – Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Daniel David, pag. 147–152.

Relația terapeutică este în general caracterizată ca o alianță de lucru și este descrisă ca o atitudine colaborativă și de încredere a pacientului față de terapeut, determinată de speranța pacientului că simptomatologia va fi eliminată și de acceptarea necondiționată a acestuia de către terapeut. Ea furnizează pacientului o nouă experiență emoțională și oportunitatea de a deosebi între trecut și prezent.

Relația terapeutică este strâns legată de conceptualizarea clinică. În abordarea cognitiv-comportamentală, nevoia de raționalitate face ca terapeutul să adopte o atitudine colaborativă de adult/model. Relația terapeutică cognitiv-comportamentală se caracterizează prin empatie, acceptarea necondiționată a pacientului, congruență și colaborare, factori validați științific.
13. Răspunsuri corecte: a, c.
Capitol: Proceduri și tehnici de terapie cognitiv-comportamentală – Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Daniel David, pag. 157–230.

În restructurarea cognitivă parcurgem următoarele etape:
1. Identificarea structurilor cognitive locale disfuncționale și/sau iraționale conștiente;
2. Modificarea structurilor cognitive locale disfuncționale și/sau iraționale conștiente;
3. Blocarea contaminării psihologice induse de structurile cognitive locale disfuncționale și/sau iraționale și asimilarea structurilor cognitive locale funcționale și/sau raționale;
4. Identificarea, modificarea și blocarea structurilor cognitive generale disfuncționale și/sau iraționale conștiente (sau conștientizabile) care generează structurile cognitive locale disfuncționale și/sau iraționale conștiente;
5. Identificarea, modificarea și blocarea structurilor cognitive disfuncționale și/sau iraționale inconștiente.
Proceduri de restructurare cognitivă, pag. 158.
14. Răspuns corect: b.
Comportamentul adaptativ trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- să fie incompatibil cu comportamentul dezadaptativ B;
- să aducă aceleași beneficii ca și comportamentul dezadaptativ B;
- să fie adaptativ.
Proceduri de intervenție la nivel comportamental, pag. 195.
15. Răspuns corect: a.
Criterii de diagnostic pentru tulburarea disforică premenstruală:

A. Pe parcursul majorității ciclurilor menstruale, cel puțin 5 simptome trebuie să fie prezente în săptămâna ce precede apariția menstruației, să se amelioreze în câteva zile de la debutul menstruației și să devină minime sau absente în săptămâna ce urmează menstruației.

B. Unul (sau mai multe) dintre următoarele simptome trebuie să fie prezente:
1. Labilitate emoțională marcantă (de exemplu schimbări ale stării de dispoziție, sentimente de tristețe sau plâns brusc apărute, ori sensibilitate crescută la respingere);
2. Mânie sau iritabilitate marcantă, ori creșterea numărului de conflicte interpersonale;
3. Dispoziție depresivă, sentimente de lipsă a speranței sau gânduri de auto-subestimare marcante;
4. Anxietate, tensiune și/sau sentiment de stat „ca pe ghimpe” sau „ca pe jaratic” marcante.
C. Unul (sau mai multe) dintre următoarele simptome trebuie să fie prezente adițional pentru a totaliza cinci simptome, împreună cu cele menționate în Criteriul B:
1. Scăderea interesului pentru activitățile uzuale (de exemplu muncă, școală, prieteni, hobby-uri);
2. Senzație subiectivă de dificultate în concentrare;
3. Letargie, fatigabilitate rapidă sau lipsă marcantă de energie;
4. Modificare importantă a apetitului; alimentație excesivă sau poftă pentru anumite alimente;
5. Hipersomnie sau insomnie;
6. Senzația de a fi copleșită sau că situația a scăpat de sub control;
7. Simptome somatice precum durere sau congestie la nivelul glandelor mamare, durere articulară sau musculară, senzația de balonare sau creștere ponderală.
Notă: simptomele menționate în criteriile A–C trebuie să fie prezente în majoritatea ciclurilor menstruale din anul anterior.
16. Răspuns corect: b.
Factori pretraumatici. Factor de temperament: aceștia includ problemele emoționale în copilăria de până la 6 ani și tulburările psihice anterioare.

Tulburarea de stres posttraumatic, DSM V, pag. 277.
17. Răspunsuri corecte: b, c.
Criterii de diagnostic:
1. Atacurile de panică sau anxietatea domină tabloul clinic;
2. Sunt prezente dovezi din istoric, examenul fizic sau rezultatul analizelor de laborator că perturbarea este consecința fiziopatologică directă a unei afecțiuni medicale;
3. Perturbarea nu poate fi mai bine explicată de o altă tulburare mintală;
4. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unui delirium;
5. Perturbarea cauzează disconfort semnificativ clinic sau deficit în domeniile social, profesional sau în alte arii importante de funcționare.
Tulburarea anxioasă secundară unei afecțiuni medicale, DSM V, pag. 230.
18. Răspunsuri corecte: a, b.
Criterii de diagnostic:

B. Gânduri, sentimente sau comportamente excesive legate de simptomele somatice sau preocupări privind starea de sănătate.

C. Deși oricare din simptomele somatice poate fi prezent intermitent, individul este constant simptomatic (în mod tipic, peste 6 luni).

DSM V, Tulburarea cu simptome somatice, pag. 311.
19. Răspunsuri corecte: a, b.
Factori de risc – Factor de mediu.

Experiențele negative din copilărie, în special atunci când sunt multiple și de tipuri diverse, constituie un set de factori de risc puternici pentru tulburarea depresivă majoră. Evenimentele stresante sunt factori precipitanți binecunoscuți ai episoadelor depresive majore; în schimb, prezența sau absența evenimentelor negative în apropierea debutului episoadelor lor pare a reprezenta un indicator util în ceea ce privește prognosticul sau alegerea tratamentului.

Tulburarea depresivă majoră, pag. 166.
20. Răspunsuri corecte: a, b.
Criterii de diagnostic: prezintă nouă (sau mai multe) dintre următoarele simptome ce aparțin oricăreia dintre cele cinci categorii: caracter intruziv, dispoziție negativă, disociere, evitare și excitație.

Tulburarea acută de stres, Criterii de diagnostic, pag. 281.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog specialist Institutul Clinic Fundeni Psiholog clinician autonom Data publicării materialului: septembrie 2020

InstituțiaInstitutul Clinic Fundeni

SpecialitateaPsihologie clinică

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialuluiseptembrie 2020

Proba scrisă

Subiecte pentru ocuparea posturilor vacante de psiholog specialist (psiholog clinician autonom).

Subiecte comune – Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică

Enumerați 3 articole din primul principiu al codului deontologic „Respectarea drepturilor și demnității oricărei persoane”.
Enumerați 3 articole din al III-lea principiu al codului deontologic „Integritatea profesională”.
Enumerați 3 articole din al II-lea principiu al codului deontologic „Responsabilitatea profesională și socială”.
Denumiți 3 standarde etice de competență ale psihologului din codul deontologic.
Denumiți 3 standarde etice de confidențialitate ale psihologului din codul deontologic.

Subiecte comune – Iamandescu I.B., Psihologie medicală, Editura Infomedica, București, 2005

Definiți psihosomatica.
Caracteristicile sănătății mintale (după Mihaela Minulescu).
Factorii comportamentali ai stilului de viață, cu rol nociv pentru sănătate – exemplificați.
Rolul religiei în salutogeneză.
Planificarea și reducerea gradată a țigărilor ca abordare psihologică a fumătorului.

Subiecte comune – Ionescu G., Tratat de psihologie medicală și psihoterapie, Editura Asklepios, București, 1995

Problematica specifică a psihologului în clinică.
Cunoașterea de sine și autopsihodiagnoza psihologului clinician.
Care sunt cele două axe ale diagnosticului pluridimensional.
Definiți fenomenul placebo.
Definiți efectul placebo.
În ce constă scopul terapiei cognitive.
Organizarea grupului terapeutic.
Rolul psihoterapeutului în conducerea activității grupului terapeutic (minimum 3 roluri).
Impedimentele unității farmacoterapeutice.
Care sunt efectele pozitive ale terapiei comportamentale în obezitate.

Subiecte specifice – Tudose F., Tudose C., Dobranici L., Psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, București, 2002

Descrieți interdependența dintre boala psihică și ecosistem.
Enumerați minimum trei cauze medicale care determină schimbări ale personalității.
Definiți hipoprosexia.
Enumerați cele patru elemente care determină inteligența emoțională.
Tulburările dinamicii dispoziționale – tipurile și definirea lor.
Enumerați minimum trei ipostaze clinice în care apare agresivitatea.
Enumerați cele trei categorii de subiecți cu risc crescut în suicidul de abandon și descrieți una dintre ele.
Instrumente folosite în evaluarea neuropsihologică a demenței – enumerare.
Enumerați aspectele tabloului clinic din sindromul burnout.
Enumerați minimum trei simptome prezente în criteriile ICD-10 pentru neurastenie.
Enumerați cele patru componente ale sindromului de depersonalizare.
Enumerați tulburările cognitive nonpsihotice în manie.
Enumerați cele două forme de manifestare afectivă a pătimirilor.
Enumerați cele două forme polare de manifestare a tulburării de ritm a gândirii.
Enumerați minimum cinci simptome ale stresului posttraumatic.

Subiecte specifice – Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, ediția a IV-a TR2000 revizuită, Editura Asociația Psihiatrilor Liberi din România, București, 2003

Enumerați criteriile de deteriorare calitativă în comunicare pentru tulburarea autistă.
Enumerați minimum trei criterii care indică anxietate de separare.
Enumerați trei perturbări cognitive în demența de tip Alzheimer.
Enumerați minimum două simptome caracteristice pentru schizofrenie.
Enumerați trei subtipuri ale tulburării delirante.
Enumerați două condiții medicale generale care pot cauza simptome psihotice.
Menționați cinci criterii de diagnostic pentru episodul depresiv major.
Enumerați criteriile de diagnostic pentru panică fără agorafobie.
Enumerați trei criterii de diagnostic ale tulburării de conversie.
Enumerați trei criterii de diagnostic pentru hipocondrie.
Enumerați trei criterii de diagnostic pentru tulburarea de identitate disociativă.
Enumerați patru simptome ale tulburării de identitate sexuală.
Enumerați criterii de diagnostic pentru tulburarea de somn în legătură cu respirația.
Enumerați cinci criterii de diagnostic ale tulburării de personalitate dependentă.
Enumerați cinci criterii de diagnostic ale tulburării de personalitate schizotipală.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Iamandescu I.B., Psihologie medicală, Editura Infomedica, București, 2005.
Ionescu G., Tratat de psihologie medicală și psihoterapie, Editura Asklepios, București, 1995.
Tudose F., Tudose C., Dobranici L., Psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, București, 2002.
Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, ediția a IV-a TR2000 revizuită, Editura Asociația Psihiatrilor Liberi din România, București, 2003.

Tematica

Nu există date.

Psiholog stagiar Institutul Clinic Fundeni Psiholog clinician în supervizare Data publicării materialului: septembrie 2020

InstituțiaInstitutul Clinic Fundeni

SpecialitateaPsihologie clinică

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialuluiseptembrie 2020

Proba scrisă

Subiecte pentru ocuparea posturilor vacante de psiholog stagiar (psiholog clinician în supervizare).

Subiecte comune – Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică

Enumerați 3 articole din primul principiu al codului deontologic „Respectarea drepturilor și demnității oricărei persoane”.
Enumerați 3 articole din al III-lea principiu al codului deontologic „Integritatea profesională”.
Enumerați 3 articole din al II-lea principiu al codului deontologic „Responsabilitatea profesională și socială”.
Denumiți 3 standarde etice de competență ale psihologului din codul deontologic.
Denumiți 3 standarde etice de confidențialitate ale psihologului din codul deontologic.

Subiecte comune – Iamandescu I.B., Psihologie medicală, Editura Infomedica, București, 2005

Definiți psihosomatica.
Caracteristicile sănătății mintale (după Mihaela Minulescu).
Factorii comportamentali ai stilului de viață, cu rol nociv pentru sănătate – exemplificați.
Rolul religiei în salutogeneză.
Planificarea și reducerea gradată a țigărilor ca abordare psihologică a fumătorului.

Subiecte comune – Ionescu G., Tratat de psihologie medicală și psihoterapie, Editura Asklepios, București, 1995

Problematica specifică a psihologului în clinică.
Cunoașterea de sine și autopsihodiagnoza psihologului clinician.
Care sunt cele două axe ale diagnosticului pluridimensional.
Definiți fenomenul placebo.
Definiți efectul placebo.
În ce constă scopul terapiei cognitive.
Organizarea grupului terapeutic.
Rolul psihoterapeutului în conducerea activității grupului terapeutic (minimum 3 roluri).
Impedimentele unității farmacoterapeutice.
Care sunt efectele pozitive ale terapiei comportamentale în obezitate.

Subiecte specifice – Tudose F., Tudose C., Dobranici L., Psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, București, 2002

Definiți conceptul de normalitate și enumerați minimum trei criterii de normalitate.
Definiți conceptul de boală psihică.
Enumerați minimum 3 tipuri de halucinații.
Enumerați tipurile de tulburări ale memoriei (dismnezii).
Enumerați minimum 3 tipuri de idei delirante.
Enumerați tipurile de tulburări de debit și fluență verbală.
Definiți afazia.
Enumerați tulburările de schemă corporală de natură psihică.
Definiți dismorfofobia ca tulburare de schemă corporală.
Derealizarea ca tulburare a conștiinței realității obiectuale – definiție.
Convulsiile nonepileptice psihogenice ca tulburare de conduită motorie – descriere.
Tulburările motorii induse de tratamentul cu neuroleptice – enumerare.
Tulburarea anxioasă generalizată – definiție.
Enumerați cinci criterii de diagnostic pentru tulburarea de panică.
Enumerați cei cinci factori de risc pentru suicid.

Subiecte specifice – Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, ediția a IV-a TR2000 revizuită, Editura Asociația Psihiatrilor Liberi din România, București, 2003

Enumerați minimum trei simptome ale atacului de panică.
Enumerați minimum trei simptome ale stresului acut.
Enumerați minimum trei simptome ale anxietății generalizate.
Enumerați trei condiții medicale generale care pot cauza simptome anxioase din tulburarea anxioasă datorată unei condiții medicale.
Enumerați trei categorii de medicamente care pot provoca simptome anxioase.
Enumerați trei tipuri de simptome ale tulburării de somatizare.
Enumerați trei condiții medicale care pot fi asociate în tulburarea algică.
Enumerați trei simptome predominant psihologice ale tulburării factice.
Enumerați minimum cinci criterii care indică tulburarea de personalitate borderline.
Enumerați minimum 4 criterii care indică tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă.
Enumerați 3 simptome ale tulburării depresiv-anxioase mixte.
Enumerați 3 simptome ale tulburării psihotice scurte.
Precizați caracteristica tulburării distimice.
Enumerați minimum cinci criterii care indică tulburarea de personalitate histrionică.
Enumerați minimum cinci criterii care indică tulburarea de personalitate narcisistică.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Iamandescu I.B., Psihologie medicală, Editura Infomedica, București, 2005.
Ionescu G., Tratat de psihologie medicală și psihoterapie, Editura Asklepios, București, 1995.
Tudose F., Tudose C., Dobranici L., Psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, București, 2002.
Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, ediția a IV-a TR2000 revizuită, Editura Asociația Psihiatrilor Liberi din România, București, 2003.

Tematica

Nu există date.

Psiholog practicantSpitalul Universitar de Urgență București Data publicării materialului: 12 iunie 2024

InstituțiaSpitalul Universitar de Urgență București

Număr posturi2

Data publicării materialului12 iunie 2024

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Holdevici, I., Elemente de psihoterapie, Ed. MAR, Constanța, 2005.
Enăchescu, C., Tratat de igienă mintală, Ed. Polirom, 2004.
David, D., Psihologie clinică și psihoterapie. Fundamente, Ed. Polirom, Iași, 2006.
Luban-Plozza, B.; Iamandescu, I.B., Dimensiunea psihosocială a practicii medicale, Ed. InfoMedica, 2002.
DSM-5. Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale, Ed. Medicală Callisto, 2016.
Tudose, F.; Tudose, C.; Dobranici, L., Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Ed. Trei, București, 2011.
Legea nr. 213/2004 și normele metodologice de aplicare.
Minulescu, M., Teorie și practică în psihodiagnoză, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2003.

Tematica

Nu există date distincte.

Psiholog practicantSpitalul de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos” – Staționarul de zi copii Data publicării materialului: 15 februarie 2024

InstituțiaSpitalul de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos”

SpecialitateaPsihologie clinică – autonom

CompartimentStaționarul de zi copii – Centrul de Sănătate Mintală Copii

Data publicării materialului15 februarie 2024

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare – Titlul V și Titlul VII.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
Legea nr. 487/2002 – Legea sănătății mintale și protecția persoanelor cu tulburări psihice, cu normele de aplicare.
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
Tratat de psihiatrie Oxford, editat de Asociația Psihiatrilor Liberi din România, 1994.
Minulescu, M., Teorie și practică în psihodiagnoză, Ed. Fundația România de Mâine, București, 2003.
Tudose F.; Tudose C.; Dobranici L., Psihologie și Psihiatrie pentru psihologi, Ed. InfoMedica, 2002.
Dindelegan, Camelia, Incursiune în psihopatologie și psihologie clinică, Ed. SPER, 2012.
Mitrofan, Iolanda (coord.), Copii și adolescenți – probleme, tulburări, evaluare și intervenție terapeutică, Ed. SPER, 2014, cap. 1–2.
Dafinoiu, Ion, Personalitatea – Metode de abordare clinică. Observația și interviul, Ed. Polirom, 2002.
Tudose F.; Tudose C.; Dobranici L., Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Ed. Trei, 2011.
Manual de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, vol. I–II, sub redacția prof. dr. Iuliana Dobrescu, Ed. InfoMedica, 2016.

Tematica

Materialul transmis este intitulat „Tematica și bibliografia de concurs/examen – psiholog practicant”; aceeași listă de 13 repere este folosită pentru această rubrică.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare – Titlul V și Titlul VII.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
Legea nr. 487/2002 – Legea sănătății mintale și protecția persoanelor cu tulburări psihice, cu normele de aplicare.
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
Tratat de psihiatrie Oxford, editat de Asociația Psihiatrilor Liberi din România, 1994.
Minulescu, M., Teorie și practică în psihodiagnoză, Ed. Fundația România de Mâine, București, 2003.
Tudose F.; Tudose C.; Dobranici L., Psihologie și Psihiatrie pentru psihologi, Ed. InfoMedica, 2002.
Dindelegan, Camelia, Incursiune în psihopatologie și psihologie clinică, Ed. SPER, 2012.
Mitrofan, Iolanda (coord.), Copii și adolescenți – probleme, tulburări, evaluare și intervenție terapeutică, Ed. SPER, 2014, cap. 1–2.
Dafinoiu, Ion, Personalitatea – Metode de abordare clinică. Observația și interviul, Ed. Polirom, 2002.
Tudose F.; Tudose C.; Dobranici L., Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Ed. Trei, 2011.
Manual de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, vol. I–II, sub redacția prof. dr. Iuliana Dobrescu, Ed. InfoMedica, 2016.

Psiholog practicant Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” – Secția Clinică Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă (Compartiment Arși) Data publicării materialului: 28 iulie 2022

InstituțiaSpitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”

SpecialitateaPsihologie clinică

CompartimentSecția Clinică Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă – Compartiment Arși

Data publicării materialului28 iulie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

„Competențele psihologului clinician”, material indicat în anunț împreună cu Legea nr. 213/2004.
David, Daniel, Psihologie clinică și psihoterapie. Fundamente, Editura Polirom, 2006 – capitolele 2, 3 și 4.
Iamandescu, Ion Bradu, Psihologie medicală, vol. 2, Editura Infomedica, 2008 – capitolele 4, 5 și 6.
Minulescu, Mihaela, Introducere în psihologia clinică, curs anul II – „Condiția psihologului în evaluarea și intervenția psihologică acordată persoanelor în suferință”, 2009 – capitolele 3, 4 și 5.
Dindelegan, Camelia, Psihopatologie și Psihologie Clinică, vol. 1, Editura Institutul European, 2012.

Descarcă bibliografia originală

Tematica

Nu există o tematică separată în captura transmisă.

Referent de specialitate gradul I (psihologie) Institutul Clinic Fundeni – Serviciul RUNOS Data publicării materialului: 19 iunie 2022

InstituțiaInstitutul Clinic Fundeni

PostReferent de specialitate gradul I – specialitate psihologie

CompartimentServiciul RUNOS

Termen6 iulie 2022

Data publicării materialului19 iunie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 869/09.07.2015 pentru aprobarea metodologiilor privind organizarea și desfășurarea concursurilor de ocupare a posturilor de medic, medic dentist, farmacist, biolog, biochimist și chimist din unitățile sanitare publice, precum și a funcțiilor de conducere prevăzute de actul normativ, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare – Titlul VII: Spitalele.
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 870/01.07.2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților.
H.G. nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal și a sporului pentru condiții de muncă pentru familia ocupațională „Sănătate și asistență socială”.
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1224/2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asistența medicală spitalicească, precum și pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1778/2006 privind aprobarea normativelor de personal.
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1470/2011 pentru aprobarea criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale a personalului contractual din unitățile sanitare din sectorul sanitar.

Tematica

Nu există o tematică separată în materialul transmis.

Psiholog practicant Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, București Data publicării materialului: 20 august 2021

InstituțiaSpitalul Clinic „Sfânta Maria”

PostPsiholog practicant

LocalitateBucurești

Termen indicat14 septembrie 2021

Data publicării materialului20 august 2021

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Codul deontologic al profesiei de psiholog – www.copsi.ro.
Competențele psihologului clinician – www.copsi.ro.
David, Daniel, Psihologie clinică și psihoterapie. Fundamente, Editura Polirom, Iași, 2006.
Iamandescu, Ion Bradu, Psihologie medicală, vol. 1 și 2, Editura Info Medica.
Tudose, Florin; Tudose, Cătălina; Dobranici, Letiția, Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Trei, București, 2011.
DSM IV-TR. Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale, ediția a IV-a revizuită, Editura Humanitas, 2011.
Tudose, Florin, Fundamente în psihologia medicală. Psihologie clinică și medicală în practica psihologului, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006.
Dobranici, Letiția, Sănătate mintală, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008.
Kübler-Ross, E., Despre moarte și a muri, Elena Francisc Publishing, 2010.
Holdevici, I., Ghid practic de psihoterapie rațional-emotivă și cognitiv-comportamentală, Editura Dual Tech, București, 2000.
Mitrofan, I.; Buzducea, D., Psihologia pierderii și terapia durerii, Editura Albedo, București, 1999.
Mitrofan, I. (coord.), Psihopatologia, psihoterapia și consilierea copilului – abordare experiențială, Editura SPER, București, 2001.

Tematica

Nu există o tematică separată în materialul transmis.

Psiholog stagiar Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog Data publicării materialului: 20 aprilie 2021

InstituțiaCentrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog

PostPsiholog stagiar

Termen indicat18 mai 2021

Data publicării materialului20 aprilie 2021

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 487/2002, republicată – Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice.
Legea nr. 488/2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și normele de aplicare ale acesteia, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Ordinul nr. 377/2017 din 30 martie 2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2017–2018, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice.
Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, cu modificările și completările ulterioare.
Ghidul de bune practici în Psihologia clinică, elaborat de Comisia de Psihologie Clinică a Colegiului Psihologilor din România.
Prelipceanu, Dan, Tratat de Sănătate Mintală, Editura Enciclopedică, București, 2000.
Prelipceanu, Dan, Psihiatrie clinică, Editura Medicală, București, 2015.
Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
ICD-10. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament, Editura Trei, 2016.
DSM-5. Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, ediția a V-a, Editura Medicală Callisto, București, 2016.
H.G. nr. 1424/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, cu modificările și completările ulterioare.

Tematica

Nu există o tematică separată în materialul transmis.

Servicii publice de asistență socială12 probe scrise · 0 probe practice · 8 bibliografii

Psiholog practicantDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 (Centrul de Asistență Comunitară „Basarabia”)Data publicării materialului: 18 februarie 2026

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului18 februarie 2026

Proba scrisă

Varianta I – 12 martie 2026

40 puncte. Precizați care sunt condițiile de accesare a serviciilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare și funcționare al Centrului de Asistență Comunitară „Basarabia”.
30 puncte. Utilizarea resurselor publice, conform prevederilor Codului de conduită etică și profesională al personalului D.G.A.S.P.C. Sector 2.
30 puncte. Enumerați stereotipurile referitoare la persoanele vârstnice, în conformitate cu „Psihologia vârstei a treia și a patra” de Man Gabriela-Maria, Editura Trei, 2017 – Partea a 3-a. Statutul social al Vârstnicului.

Barem

Varianta I

40 puncte – art. 6 din Regulamentul de organizare și funcționare al Centrului de Asistență Comunitară „Basarabia”.
Condițiile de accesare a serviciilor:
1. acte necesare, după caz: copie acte de identitate, copie acte medicale (scrisoare medicală, bilet de ieșire din spital, certificat de încadrare în grad de handicap etc.), dovezi de venit – 20 puncte;
2. persoana și/sau persoanele care accesează serviciile trebuie să fie cetățeni ai sectorului 2 și să se încadreze în categoria de persoane aflate în situație de dificultate și vulnerabilitate socială – 20 puncte.
30 puncte – Codul de conduită etică și profesională al personalului D.G.A.S.P.C. Sector 2, art. 19 – Utilizarea resurselor publice.
1. Angajații sunt obligați să asigure ocrotirea proprietății publice și private a statului și a instituției, să evite producerea oricărui prejudiciu, acționând în orice situație ca un bun proprietar – 7,5 puncte.
2. Personalul D.G.A.S.P.C. Sector 2 are obligația să folosească timpul de lucru, precum și bunurile aparținând autorității sau instituției publice numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției deținute – 7,5 puncte.
3. Angajații trebuie să propună și să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, folosirea utilă, eficientă și responsabilă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale – 7,5 puncte.
4. Angajaților care desfășoară activități publicistice în interes personal sau activități didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorității sau a instituției publice pentru realizarea acestora – 7,5 puncte.
30 puncte – Man, Gabriela-Maria, „Psihologia vârstei a treia și a patra”, Editura Trei, 2017, Partea a 3-a, cap. 3.2 „Stereotipurile referitoare la vârstnici”.
- 3.2.1. Persoane vârstnice percepute ca persoane prietenoase – 2 puncte;
- 3.2.2. Persoane vârstnice percepute ca persoane incompetente – 3,5 puncte;
- 3.2.3. Persoane vârstnice percepute ca persoane demne de admirație și milă – 3,5 puncte;
- 3.2.4. Persoane vârstnice percepute ca persoane etice – 3,5 puncte;
- 3.2.5. Persoane vârstnice în activitățile profesionale – 3,5 puncte;
- 3.2.6. Persoane vârstnice percepute ca fragile și cu probleme de sănătate – 3,5 puncte;
- 3.2.7. Persoane vârstnice percepute ca asexuali – 3,5 puncte;
- 3.2.8. Persoane vârstnice percepute ca povară socială – 3,5 puncte;
- 3.2.9. Persoane vârstnice percepute ca fără ajutor/dezavantajați – 3,5 puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Ordinul nr. 29 din 3 ianuarie 2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și a serviciilor acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat și cantinelor sociale, cu modificările și completările ulterioare – Anexa nr. 7 (Standarde minime de calitate pentru serviciile sociale acordate în comunitate și pentru serviciile sociale acordate în sistem integrat cu alte servicii de interes general destinate persoanelor adulte, aplicabile pentru următoarele categorii de servicii sociale: Centre de suport pentru situații de urgență/de criză, cod 8899 CZ-PN-II; Centre de zi de consiliere și informare, cod 8899 CZ-PN-III; Servicii de asistență comunitară, cod 8899 CZ-PN-V; Servicii de intervenție în stradă, cod 8899 SIS-I și 8899 SIS-II; Servicii mobile de acordare a hranei – masa pe roți, cod 8899 CPDH-II; centre de zi pentru persoane toxico-dependente/persoane cu diferite adicții: droguri, alcool, alte substanțe toxice etc., coduri de la 8899 CZ-AD-I la 8899 CZ-AD-IV; centre de primire și cazare pentru solicitanții de azil și persoane care au primit o formă de protecție în România, cod 8899 CPCSA; centre rezidențiale de îngrijire și asistență medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază terminală, cod 8710 CRMS-I și 8710 CRMS-II; centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane victime ale traficului de persoane, cod 8790 CR-VTP-I și 8790 CR-VTP-II; centre rezidențiale de recuperare/reabilitare socială și dezintoxicare pentru persoane cu diferite adicții: droguri, alcool, alte substanțe toxice; centre rezidențiale de reabilitare socială pentru adicții, cod 8720 CR-AD-I; și centre rezidențiale de tip comunitate terapeutică, cod 8720 CR-AD-II).
Codul de conduită etică și profesională al personalului D.G.A.S.P.C. Sector 2 (www.social2.ro) – integral.
Hotărârea Consiliului Local Sector 2 nr. 136/27.03.2024 privind aprobarea Organigramei, Statului de Funcții, Regulamentului de Organizare și Funcționare ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 și a Regulamentelor de Organizare și Funcționare ale Serviciilor Sociale din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 (www.social2.ro – Documente statutare).
Man, Gabriela-Maria. Psihologia vârstei a treia și a patra, Editura Trei, 2017.

Tematica

Ordinul nr. 29 din 3 ianuarie 2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și a serviciilor acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat și cantinelor sociale, cu modificările și completările ulterioare – Anexa nr. 7 (standardele minime de calitate pentru serviciile sociale acordate în comunitate și pentru serviciile sociale acordate în sistem integrat cu alte servicii de interes general, pentru categoriile de servicii enumerate în bibliografie) – Modulul III „Activități/Servicii”.
Codul de conduită etică și profesională al personalului D.G.A.S.P.C. Sector 2 (www.social2.ro) – integral.
Hotărârea Consiliului Local Sector 2 nr. 136/27.03.2024 – Regulamentul de organizare și funcționare al Centrului de Asistență Comunitară „Basarabia”.
Man, Gabriela-Maria. Psihologia vârstei a treia și a patra, Editura Trei, 2017 – Partea a 3-a: Statutul social al vârstnicului.

Psiholog practicantDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 (Centrul Pilot „Gavroche”)Data publicării materialului: 4 noiembrie 2025

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului4 noiembrie 2025

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate copiilor din sistemul de protecție specială – Anexa 1: standarde minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca centre rezidențiale pentru copilul separat temporar sau definitiv de părinții săi.
Verza, Emil. Psihologia copilului, ediția a II-a, Editura Trei, 2017.
Oancea, Constantin. Tehnici de sfătuire/consiliere, Editura București, 2002.

Tematica

Legea nr. 272/2004 – Capitolul II „Drepturile copilului”, Secțiunea 1 „Drepturi și libertăți civile”.
Ordinul nr. 25/2019 – Anexa 1: standarde minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca centre rezidențiale pentru copilul separat temporar sau definitiv de părinții săi.
Verza, Emil. Psihologia copilului, ediția a II-a, 2017 – Capitolul 7 „Stadiul de școlar mic” și Capitolul 8 „Stadiul de pubertate”.
Oancea, Constantin. Tehnici de sfătuire/consiliere, 2002 – Capitolul X „Echilibrarea emoțiilor” și Capitolul XI „Prelucrarea gândirii”.

Șef CentruDGASPC Sector 5Data publicării materialului: 8 septembrie 2025

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului8 septembrie 2025

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 272/2004, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal.
Ordinul nr. 26/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de protecție specială.
Legea nr. 100/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale, precum și pentru completarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România și pentru modificarea Legii nr. 272/2004.
Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, cu modificările și completările ulterioare.
Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă.

Tematica

Legea nr. 292/2011: Capitolul I – Dispoziții generale; Capitolul III – Sistemul de servicii sociale; Capitolul VI – Personalul din sistemul de asistență socială; Capitolul VII – Finanțarea asistenței sociale.
Legea nr. 272/2004: Capitolul II – Drepturile copilului; Capitolul III – Protecția specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinților; Capitolul VI – Protecția copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării și oricărei forme de violență; Capitolul VII – Instituții și servicii cu atribuții în protecția copilului.
HG nr. 797/2017: Anexa 1 – Regulamentul-cadru de organizare și funcționare al Direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Ordinul nr. 26/2019: Modulul I – Management și Resurse Umane (standardele 1–2); Modulul II – Accesarea serviciului (standardul 1); Modulul III – Evaluare și Planificare (standardele 1–2); Modulul IV – Viață cotidiană / nevoi curente (standardele 1–5); Modulul V – Activități specifice/servicii (standardele 1–5); Modulul VI – Mediul fizic de viață (standardele 1–4); Modulul VII – Drepturi și etică (standardele 1–3); Modulul VIII – Protecția împotriva abuzurilor și neglijării (standardele 1–2).
Legea nr. 100/2024: licențierea și relicențierea serviciilor sociale.
Ordinul nr. 119/2014: Capitolul VI – Norme de igienă pentru unitățile de folosință publică.
Regulamentul (UE) 2016/679: principii generale.
Legea nr. 319/2006: Capitolul III – Obligațiile angajatorilor.

PsihologDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4Data publicării materialului: 5 august 2025

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului5 august 2025

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Anexa la Ordinul ministrului Muncii și Justiției Sociale nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor.
Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului Muncii și Justiției Sociale nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate copiilor din sistemul de protecție specială, cu modificările și completările ulterioare.

Tematica

Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România: Capitolul II – Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare: Capitolul I – Dispoziții generale și definiții; Capitolul III – Protecția specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi; Capitolul VI – Protecția copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării și a oricărei forme de violență.
Anexa la Ordinul nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor: Modulul III – Activități derulate/servicii acordate; Standard 3 – Integrare/reintegrare în familie și în societate; Standard 5 – Pregătire pentru viață independentă; Standard 6 – Reabilitare psihologică; Standard 7 – Recuperare/reabilitare funcțională.
Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate copiilor din sistemul de protecție specială: Modulul I – Accesarea serviciului; Standard 1 – Admiterea în centrul rezidențial; Standard 2 – Încetarea îngrijirii în centrul rezidențial.

PsihologCentrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoanele Adulte cu Dizabilități „CANAAN” Șercaia (DGASPC Brașov)Data publicării materialului: 2 iunie 2026

InstituțiaCentrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoanele Adulte cu Dizabilități „CANAAN” Șercaia

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului2 iunie 2026

Proba scrisă

Subiectul 1 – 30 puncte. Descrieți procesul de acordare a serviciilor aferente consilierii psihologice în cadrul serviciului social cu cazare de tip Centru de abilitare și reabilitare pentru persoane adulte cu dizabilități, Centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități, conform Anexei nr. 1 la Ordinul MMSS nr. 507/2026, Secțiunea I, Modulul IV, Standard 2 – Consiliere psihologică, cerințele minime nr. 1, 2, 3, 6 și 7.
Subiectul 2 – 15 puncte. Ce servicii pot fi furnizate persoanei adulte cu handicap într-un centru de zi sau rezidențial, conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Capitolul III – Servicii și prestații, Secțiunea 4 – Centre pentru persoane adulte cu handicap, art. 53 alin. (1) și (2)?
Subiectul 3 – 25 puncte. Descrieți Principiul respectării drepturilor și demnității persoanei (definiția și prezentarea standardelor generale referitoare la respectul față de persoane), conform Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică 2018, Principiul I – Respectarea drepturilor și demnității oricărei persoane, art. I.1–I.7.
Subiectul 4 – 30 puncte. Definiți următorii termeni așa cum sunt prezentați în Tratatul de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi de Florin Tudose, Cătălina Tudose și Letiția Dobranici, respectiv cap. 6 „Realitatea bolii psihice. Cadrul clinic și intervenția psihologică”, subcapitolul 6.2 „Tulburări psihice cu determinare organică”, punctul 6.2.1 „Întârzierea mintală” (6.2.1.1): Defectul; Dizabilitatea; Handicapul.

Total: 100 puncte.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog practicant Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava (Centrul de zi pentru persoane adulte cu dizabilități Dorna) Data publicării materialului: 12 mai 2026

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava (Centrul de zi pentru persoane adulte cu dizabilități Dorna)

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului12 mai 2026

Proba scrisă

Concurs pentru ocuparea posturilor vacante de execuție, de natură contractuală, cu normă întreagă, pe durată nedeterminată, de psiholog practicant din cadrul Centrului de zi pentru persoane adulte cu dizabilități Dorna, organizat în data de 12 mai 2026.

27 puncte. Care sunt drepturile persoanelor cu handicap, conform Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare?
27 puncte. Ce date și informații cuprinde cererea de licențiere a serviciului social, conform Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare?
20 puncte. Care sunt obligațiile funcționarilor publici și ale personalului contractual din administrația publică cu privire la conduita în relațiile cu cetățenii, stabilind normele de comportament pe care funcționarii publici trebuie să le respecte în interacțiunea directă sau indirectă cu publicul, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare?
26 puncte. Enumerați obligațiile principale ale asistentului personal al persoanei cu handicap grav, conform Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare.

Punctaj: subiectul 1 – 27 puncte; subiectul 2 – 27 puncte; subiectul 3 – 20 puncte; subiectul 4 – 26 puncte. Total: 100 puncte.

Barem

27 puncte – Legea nr. 448/2006, art. 6.
Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:
1. ocrotirea sănătății – prevenire, tratament și recuperare – 3 puncte;
2. educație și formare profesională – 3 puncte;
3. ocuparea și adaptarea locului de muncă, orientare și reconversie profesională – 3 puncte;
4. asistență socială, respectiv servicii sociale și prestații sociale – 3 puncte;
5. locuință, amenajarea mediului de viață personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informațional și comunicațional – 3 puncte;
6. petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism – 3 puncte;
7. asistență juridică – 3 puncte;
8. facilități fiscale – 3 puncte;
9. evaluare și reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani – 3 puncte.
27 puncte – Legea nr. 197/2012, Capitolul II, art. 12 alin. (1).
Cererea de licențiere a serviciului cuprinde, cel puțin, date și informații despre:
1. serviciul social – 3 puncte;
2. furnizorul serviciului social – 3 puncte;
3. beneficiarii serviciului social și situațiile de dificultate în care aceștia se află – 3 puncte;
4. principalele activități desfășurate – 3 puncte;
5. clădirea/spațiul în care funcționează serviciul social – 3 puncte;
6. resursele umane – 3 puncte;
7. sursele de finanțare – 3 puncte;
8. neîncadrarea în prevederile art. 27 alin. (9) – 3 puncte;
9. documentele justificative solicitate – 3 puncte.
20 puncte – O.U.G. nr. 57/2019, art. 447 – Conduita în relațiile cu cetățenii.
1. În relațiile cu persoanele fizice și cu reprezentanții persoanelor juridice care se adresează autorității sau instituției publice, funcționarii publici sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine, integritate morală și profesională – 3,33 puncte.
2. Funcționarii publici au obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației, demnității, integrității fizice și morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, prin: a) întrebuințarea unor expresii jignitoare; b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane – 3,33 puncte.
3. Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea legală, clară și eficientă a problemelor cetățenilor – 3,33 puncte.
4. Pentru realizarea unor raporturi sociale și profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficiența activității, precum și creșterea calității serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1)–(3) și de către celelalte subiecte ale acestor raporturi – 3,33 puncte.
5. Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine demnă și civilizată față de orice persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, fiind îndrituiți, pe bază de reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar – 3,33 puncte.
6. Funcționarii publici au obligația de a asigura egalitate de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a preveni și combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuțiilor profesionale – 3,33 puncte.
26 puncte – Legea nr. 448/2006, art. 38.
Asistentul personal are următoarele obligații principale:
1. să participe, o dată la 2 ani, la instruirea organizată de angajator – 5 puncte;
2. să semneze un angajament, ca act adițional la contractul individual de muncă, prin care își asumă răspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav – 5 puncte;
3. să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitățile și serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fișa postului și în planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv în planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav – 5 puncte;
4. să trateze cu respect, bună-credință și înțelegere persoana cu handicap grav și să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia – 5 puncte;
5. să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege – 6 puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog practicant DGASPC Harghita (Serviciul Management de caz Copii/Plasamente Familiale) Data publicării materialului: 17 martie 2026

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului17 martie 2026

Proba scrisă

Întrebări pentru concursul organizat de către DGASPC Harghita în data de 17 martie 2026 în vederea ocupării postului contractual vacant pe durată nedeterminată de psiholog practicant cu studii S la Serviciul Management de caz Copii/Plasamente Familiale.

Pentru promovarea probei este necesară realizarea unui punctaj minim de 50 puncte. Notarea fiecărei întrebări este de 20 puncte (20 × 5 = 100 puncte).

Setul I

20 puncte. Care sunt funcțiile Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului conform Hotărârii nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal?
20 puncte. Conform căror principii se realizează respectarea și garantarea drepturilor copilului conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului?
20 puncte. Cu cine are copilul dreptul de a menține relații personale și contacte directe? Enumerați cinci modalități prin care se pot realiza aceste relații personale conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
20 puncte. Care este numărul maxim de cazuri active pe care îl poate avea un manager de caz într-un serviciu de protecția copilului și ce tipuri de cazuri nu sunt considerate cazuri active conform Ordinului nr. 288/2006 al ANPCA pentru aprobarea standardelor obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului?
20 puncte. Care sunt măsurile disciplinare excesive sau iraționale interzise aplicate asupra minorilor conform Ordinului nr. 26/2019 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de protecție specială?

Setul II

20 puncte. Care sunt funcțiile principale pe care le îndeplinește Direcția generală de asistență socială și protecția copilului în vederea realizării atribuțiilor prevăzute de lege, în accepțiunea Hotărârii Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal, cu modificările și completările ulterioare?
20 puncte. Care sunt măsurile de protecție specială a copilului conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului?
20 puncte. Ce se înțelege prin abuz asupra copilului așa cum este prevăzut în lege conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului?
20 puncte. Cine poate sesiza Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, să ia măsurile corespunzătoare privind copilul, pentru a-l proteja și împotriva unor forme de abuz, conform Legii nr. 272/2004? Enumerați cel puțin cinci forme de abuz, violență sau alte forme.
20 puncte. Ce tipuri de cazuri nu sunt considerate cazuri active conform Ordinului nr. 288/2006 al ANPCA pentru aprobarea standardelor obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului?

Barem

Setul I

20 puncte – H.G. nr. 797/2017, art. 2.
În vederea realizării atribuțiilor prevăzute de lege, Direcția generală îndeplinește, în principal, următoarele funcții:
1. de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei și planului anual de dezvoltare a serviciilor sociale, pe care le supune spre aprobare consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București;
2. de coordonare a activităților de asistență socială și de protecție a familiei și a drepturilor copilului, a persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie, persoanelor vârstnice etc., precum și a măsurilor de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare și excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunități la nivelul județului, respectiv al sectorului municipiului București;
3. de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziție;
4. de comunicare și colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și instituțiilor care au responsabilități în domeniul asistenței sociale, cu serviciile publice locale de asistență socială, precum și cu reprezentanții societății civile care desfășoară activități în domeniu, cu reprezentanții furnizorilor privați de servicii sociale, precum și cu persoanele beneficiare;
5. de execuție, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale și financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acțiunile antisărăcie, prevenirea și combaterea marginalizării sociale, precum și pentru soluționarea urgențelor sociale individuale și colective la nivelul județului, respectiv al sectoarelor municipiului București;
6. de reprezentare a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București, pe plan intern și extern, în domeniul asistenței sociale și protecției copilului;
7. de promovare a drepturilor omului, a unei imagini pozitive a persoanelor, familiilor, grupurilor vulnerabile.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 6.
Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii:
1. respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
2. egalitatea șanselor și nediscriminarea;
3. responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești;
4. primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului;
5. descentralizarea serviciilor de protecție a copilului, intervenția multisectorială și parteneriatul dintre instituțiile publice și organismele private autorizate;
6. asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil;
7. respectarea demnității copilului;
8. ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și gradul său de maturitate;
9. asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție;
10. celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;
11. asigurarea protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării și oricărei forme de violență asupra copilului;
12. interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblul reglementărilor din această materie.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 18 alin. (1).
Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.

În sensul legii, relațiile personale se pot realiza prin:
1. întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit legii, dreptul la relații personale cu copilul;
2. vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
3. găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului;
4. corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul;
5. transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit legii, dreptul de a menține relații personale cu copilul;
6. transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul;
7. întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului.
20 puncte – Ordinul nr. 288/2006, Standardul 9.4.
Numărul de manageri de caz dintr-un serviciu, pentru protecția copilului, sau numărul total de manageri de caz de care dispune furnizorul de servicii trebuie să fie suficient astfel încât nevoile clienților să fie satisfăcute, misiunea serviciului îndeplinită, iar încărcătura per manager de caz să fie de maximum 30 de cazuri active.

Cazurile active sunt considerate cele care sunt în lucru până la perioada de monitorizare post-servicii; cazurile referite și cele în care managerul de caz își deleagă responsabilitățile parțial sau în integralitate nu sunt considerate cazuri active.
20 puncte – Ordinul nr. 26/2019.
Se interzic măsurile disciplinare excesive sau iraționale, cum ar fi:
1. pedeapsa corporală;
2. deprivarea de hrană, apă sau somn;
3. penalitățile financiare;
4. orice examinare intimă a copilului dacă nu are o rațiune medicală și nu este efectuată de personal medico-sanitar;
5. confiscarea echipamentelor copilului;
6. privarea de medicație sau tratament medical;
7. pedepsirea unui grup de copii pentru comportamentul unui copil din grup;
8. implicarea unui copil în pedepsirea altui copil;
9. orice restricționare a contactului cu familia dacă nu există o hotărâre în acest sens, conform legii.

Setul II

20 puncte – H.G. nr. 797/2017, art. 2.
În vederea realizării atribuțiilor prevăzute de lege, Direcția generală îndeplinește, în principal, următoarele funcții:
1. de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei și planului anual de dezvoltare a serviciilor sociale, pe care le supune spre aprobare consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București;
2. de coordonare a activităților de asistență socială și de protecție a familiei și a drepturilor copilului, a persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie, persoanelor vârstnice etc., precum și a măsurilor de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare și excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunități la nivelul județului, respectiv al sectorului municipiului București;
3. de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziție;
4. de comunicare și colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și instituțiilor care au responsabilități în domeniul asistenței sociale, cu serviciile publice locale de asistență socială, precum și cu reprezentanții societății civile care desfășoară activități în domeniu, cu reprezentanții furnizorilor privați de servicii sociale, precum și cu persoanele beneficiare;
5. de execuție, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale și financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acțiunile antisărăcie, prevenirea și combaterea marginalizării sociale, precum și pentru soluționarea urgențelor sociale individuale și colective la nivelul județului, respectiv al sectoarelor municipiului București;
6. de reprezentare a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București, pe plan intern și extern, în domeniul asistenței sociale și protecției copilului;
7. de promovare a drepturilor omului, a unei imagini pozitive a persoanelor, familiilor, grupurilor vulnerabile.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 59.
Măsurile de protecție specială a copilului sunt:
1. plasamentul;
2. plasamentul în regim de urgență;
3. supravegherea specializată.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 94 alin. (1).
Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care sunt periclitate viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului și se clasifică drept abuz fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, Capitolul VI.
Orice persoană fizică sau juridică, precum și copilul pot sesiza Direcția generală de asistență socială și protecția copilului din județul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență.

Exemple de forme de abuz sau violență menționate în barem: violență sexuală, vătămare sau abuz fizic, abuz mental, rele tratamente, exploatare, abandon sau neglijență.
20 puncte – Ordinul nr. 288/2006, Standardul 9.4.
Cazurile active sunt considerate cele care sunt în lucru până la perioada de monitorizare post-servicii; cazurile referite și cele în care managerul de caz își deleagă responsabilitățile parțial sau în integralitate nu sunt considerate cazuri active.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog practicant DGASPC Harghita (Centrul de primire în regim de urgență în caz de abuz, neglijare, exploatare, trafic de migrație. Telefonul copilului și adultului) Data publicării materialului: 17 martie 2026

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului17 martie 2026

Proba scrisă

Întrebări pentru concursul organizat de către DGASPC Harghita în data de 17 martie 2026 în vederea ocupării postului contractual vacant pe durată nedeterminată de psiholog practicant cu studii S la Centrul de primire în regim de urgență în caz de abuz, neglijare, exploatare, trafic de migrație. Telefonul copilului și adultului.

Pentru promovarea acestei probe este necesară realizarea unui punctaj minim de 50 puncte. Notarea fiecărei întrebări este de 20 puncte (20 × 5 = 100 puncte).

Setul I

20 puncte. Enumerați cinci dintre atribuțiile Direcției generale în domeniul organizării, administrării și acordării serviciilor sociale. (H.G. nr. 797/2017, Anexa 1, art. 3).
20 puncte. Pentru copilul care nu a împlinit șapte ani unde poate fi dispus plasamentul și unde este interzis plasamentul acestuia? Prin excepție, când se poate dispune plasamentul într-un centru de tip rezidențial al copilului mai mic de șapte ani conform Legii nr. 272/2004?
20 puncte. Ce se înțelege prin neglijarea copilului conform Legii nr. 272/2004, art. 94 alin. (2)?
20 puncte. Cine sunt beneficiarii serviciilor de tip rezidențial conform Legii nr. 272/2004, republicată?
20 puncte. Care este misiunea centrului de primire în regim de urgență conform Ordinului nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate?

Setul II

20 puncte. Definiți Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. (H.G. nr. 797/2017, Anexa 1, art. 1).
20 puncte. Ce fel de măsură de protecție specială este plasamentul în regim de urgență, în ce situații se stabilește pentru copil? Și în ce situație se mai poate dispune plasamentul în regim de urgență, conform Legii nr. 272/2004 republicată?
20 puncte. Conform căror principii se realizează respectarea și garantarea drepturilor copilului conform Legii nr. 272/2004 republicată? Enumerați minimum 10 principii conform Legii nr. 272/2004.
20 puncte. Care sunt drepturile copilului conform Legii nr. 272/2004 – enumerați 5 drepturi ale copilului pe care le considerați importante în interesul superior al copilului abuzat, neglijat și exploatat.
20 puncte. Ce prevede Ordinul nr. 25/2019, Standardul 20, privind notificarea evenimentelor importante în Centrul de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat?

Barem

Setul I

20 puncte – H.G. nr. 797/2017, Anexa 1, art. 3.
Atribuțiile Direcției generale în domeniul organizării, administrării și acordării serviciilor sociale sunt următoarele:
1. elaborează, în concordanță cu strategiile naționale și locale și cu nevoile identificate, strategia județeană/a sectorului municipiului București de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung, pentru o perioadă de 5 ani, respectiv de 10 ani, pe care o transmite spre dezbatere și avizare comisiei județene de incluziune socială, o propune spre aprobare consiliului județean/consiliului local al sectorului municipiului București și răspunde de aplicarea acesteia;
2. elaborează planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul județean/al sectorului municipiului București și le propune spre aprobarea consiliului județean/local al sectorului municipiului București, care cuprind date detaliate privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat și sursele de finanțare;
3. inițiază, coordonează și aplică măsurile de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare și excludere socială în care se pot afla anumite persoane, grupuri sau comunități;
4. identifică familiile și persoanele aflate în dificultate, precum și cauzele care au generat situațiile de risc de excluziune socială;
5. identifică barierele și acționează în vederea realizării accesului deplin al persoanelor cu dizabilități în societate;
6. asigură, pentru relațiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate;
7. realizează atribuțiile prevăzute de lege în procesul de acordare a serviciilor sociale;
8. încheie, în condițiile legii, contracte de parteneriat public-public și public-privat pentru sprijinirea financiară și tehnică a autorităților administrației publice locale de la nivelul județului pentru susținerea dezvoltării serviciilor sociale;
9. propune înființarea serviciilor sociale de interes județean sau local;
10. colectează, prelucrează și administrează datele și informațiile privind beneficiarii, furnizorii publici și privați și serviciile administrate de aceștia;
11. realizează registre electronice pentru toți beneficiarii de servicii sociale prevăzuți de lege, care sunt transmise către Ministerul Muncii și Justiției Sociale sau, după caz, autorităților administrației publice centrale cu atribuții în domeniul serviciilor sociale aflate în subordinea acestuia;
12. monitorizează și evaluează serviciile sociale aflate în administrare proprie;
13. elaborează și implementează proiecte cu finanțare națională și internațională în domeniul serviciilor sociale;
14. elaborează proiectul de buget anual pentru susținerea serviciilor sociale în conformitate cu planul anual de acțiune și asigură finanțarea/cofinanțarea acestora;
15. asigură informarea și consilierea beneficiarilor, precum și informarea populației privind drepturile sociale și serviciile sociale disponibile;
16. furnizează și administrează serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, precum și tuturor categoriilor de beneficiari prevăzute de lege, fiind responsabilă de calitatea serviciilor prestate;
17. sprijină compartimentul responsabil cu contractarea serviciilor sociale, înființat potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, în elaborarea documentației de atribuire și în aplicarea procedurii de atribuire, potrivit legii;
18. planifică și realizează activitățile de informare, formare și îndrumare metodologică, în vederea creșterii performanței personalului care administrează și acordă servicii sociale aflate în administrare proprie;
19. colaborează permanent cu organizațiile societății civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficiari;
20. îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de reglementările legale în vigoare.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 64 alin. (1), (2), art. 64¹.
Plasamentul copilului care nu a împlinit șapte ani poate fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia fiind interzis într-un centru de tip rezidențial.

Excepție: se poate dispune plasamentul într-un centru de tip rezidențial al copilului mai mic de șapte ani în situația în care acesta prezintă handicap grav, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 94 alin. (2).
Prin neglijarea copilului se înțelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilități, care pune în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului și poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educațională, neglijarea emoțională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, republicată, art. 4.
Beneficiarii serviciilor de tip rezidențial sunt:
1. copiii separați, temporar sau definitiv, de părinții lor, ca urmare a stabilirii, în condițiile legii, a măsurii plasamentului în acest tip de serviciu;
2. copiii pentru care a fost dispus, în condițiile legii, plasamentul în regim de urgență;
3. tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și care beneficiază, în condițiile legii, de protecție specială;
4. cuplurile părinte/reprezentant legal – copil, în situația constatării riscului de abandon al copilului din motive neimputabile părintelui/reprezentantului legal sau în situația includerii acestuia într-un program de restabilire a legăturilor familiale;
5. copiii neînsoțiți de către părinți sau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecție în condițiile reglementărilor legale privind statutul și regimul refugiaților.
20 puncte – Ordinul nr. 25/2019, Anexa 2, Standardul 1, Admiterea, S1.2 – Misiunea centrului.
Misiunea centrului de primire în regim de urgență este de a asigura protecția copilului abuzat, neglijat și exploatat sau aflat în risc iminent în propria familie, în familia extinsă sau în familia substitutivă, precum și găzduirea și îngrijirea acestuia pe perioadă determinată. Misiunea și obiectivele centrului sunt clar definite în Regulamentul de organizare și funcționare al centrului (ROF), elaborat de furnizorul de servicii sociale care administrează centrul.

Setul II

20 puncte – H.G. nr. 797/2017, Anexa 1, art. 1.
Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, denumită în continuare Direcția generală, este instituția publică cu personalitate juridică înființată în subordinea consiliilor județene/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială, cu rol în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 68 alin. (1), (2), Secțiunea a 3-a – Plasamentul în regim de urgență.
Plasamentul în regim de urgență este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește pentru copilul aflat în următoarele situații:
1. abuzat, neglijat sau supus oricărei forme de violență;
2. găsit sau părăsit în unități sanitare.
Plasamentul în regim de urgență se poate dispune și în cazul copilului al cărui unic ocrotitor legal sau ambii au fost reținuți, arestați, internați sau în situația în care, din orice alt motiv, aceștia nu-și pot exercita drepturile și obligațiile părintești cu privire la copil.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 6.
Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii:
1. respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
2. egalitatea șanselor și nediscriminarea;
3. responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești;
4. primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului;
5. descentralizarea serviciilor de protecție a copilului, intervenția multisectorială și parteneriatul dintre instituțiile publice și organismele private autorizate;
6. asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil;
7. respectarea demnității copilului;
8. ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate;
9. asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție;
10. celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;
11. asigurarea protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării și oricărei forme de violență asupra copilului;
12. interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblul reglementărilor din această materie.
20 puncte – Drepturi ale copilului conform Legii nr. 272/2004.
- Dreptul la viață, supraviețuire și dezvoltare – art. 6.
- Copilul are dreptul la viață și la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială, iar autoritățile și părinții trebuie să asigure condițiile necesare pentru dezvoltarea lui armonioasă.
- Dreptul de a crește alături de părinți – art. 30. Copilul are dreptul să crească alături de părinții săi. Separarea de părinți poate avea loc numai în situații excepționale, atunci când este necesară pentru protecția copilului.
- Dreptul la educație – art. 47. Copilul are dreptul la educație și la dezvoltarea aptitudinilor și personalității sale, fără discriminare.
- Dreptul de a-și exprima opinia – art. 24. Copilul are dreptul de a-și exprima liber opinia în toate problemele care îl privesc, iar opinia sa trebuie luată în considerare în funcție de vârsta și gradul de maturitate.
- Dreptul la protecție împotriva abuzului, neglijării și exploatării – art. 89. Copilul trebuie protejat împotriva oricărei forme de violență, abuz, neglijare, exploatare sau tratament degradant.
În barem mai este menționată și categoria copiilor neînsoțiți de către părinți sau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecție în condițiile reglementărilor legale privind statutul și regimul refugiaților.
20 puncte – Ordinul nr. 25/2019, Standardul 20 – Proceduri de implementare a standardului 20. Notificarea cu privire la evenimentele importante.
Centrul de primire în urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat are obligația de a informa, în scris, factorii direct interesați, cu privire la incidentele deosebite survenite în legătură cu protecția copilului, în maximum 24 de ore de la producerea evenimentului.

Familia sau reprezentantul legal al copilului, precum și serviciul public specializat pentru protecția copilului ori alți factori direct interesați, conform legii, sunt anunțați la timp de toate incidentele deosebite survenite în legătură cu protecția copilului.

Proceduri de implementare a standardului 20:
- 20.1. Centrul de primire în urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat își stabilește proceduri scrise cu privire la notificarea evenimentelor care afectează bunăstarea sau siguranța copiilor.
- 20.2. Coordonatorul centrului pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat răspunde de efectuarea acestui tip de informare, în scris, a factorilor direct interesați. Orice notificare a unui incident deosebit trebuie să fie confirmată că a fost primită de factorul interesat.
- 20.3. Notificările efectuate și măsurile întreprinse pentru rezolvarea problemelor notificate se consemnează în dosarul plasamentului în regim de urgență.
- 20.4. Se notifică cel puțin următoarele evenimente: a) decesul unui copil, inclusiv circumstanțele în care s-a produs; b) bolile infecțioase și alte boli, conform normelor sistemului de sănătate; c) o rănire sau vătămare importantă ori accident; d) o boală ce nu poate fi tratată în centru pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat; e) contravenții și infracțiuni; f) orice acuzații privind comportamentul inadecvat al unui membru al personalului; g) orice alt eveniment petrecut în centru care afectează bunăstarea sau siguranța copiilor.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog stagiar Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș Data publicării materialului: 19 martie 2026

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului19 martie 2026

Proba scrisă

Subiectele probei scrise din cadrul concursului de recrutare pentru postul de psiholog stagiar, organizat în data de 19 martie 2026.

Varianta nr. I

30 puncte. Enumerați obligațiile psihologului cu drept de liberă practică conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 1 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
40 puncte. Descrieți tulburările paranoide urmărind următoarele aspecte: definiție, prezentare clinică; enumerați 4 subtipuri de tulburare delirantă, așa cum sunt ele descrise în Tratatul de psihopatologie și psihoterapie pentru psihologi – Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Editura Trei, 2011.
30 puncte. Enumerați 5 obligații ale lucrătorilor, conform Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 646 din 26 iulie 2006, modificată prin Legea nr. 51/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 182 din 21 martie 2012.

Varianta nr. II

30 puncte. Descrieți plasamentul în regim de urgență conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial nr. 159/05.03.2014, cu completările și modificările ulterioare.
40 puncte. Descrieți strategii specifice de tratament în tulburarea de personalitate borderline așa cum sunt ele descrise în Tratatul de psihopatologie și psihoterapie pentru psihologi – Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Editura Trei, 2011.
30 puncte. Enumerați 5 obligații ale lucrătorilor conform Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 646 din 26 iulie 2006, modificată prin Legea nr. 51/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 182 din 21 martie 2012.

Barem

Varianta nr. II – varianta extrasă de concurenți

30 puncte. Descrieți plasamentul în regim de urgență conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial nr. 159/05.03.2014, cu completările și modificările ulterioare.
- Art. 68 – 10 puncte;
- Art. 69 – 10 puncte;
- Art. 70 – 10 puncte.
Total: 30 puncte.
40 puncte. Descrieți strategii specifice de tratament în tulburarea de personalitate borderline așa cum sunt ele descrise în Tratatul de psihopatologie și psihoterapie pentru psihologi – Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Editura Trei, 2011.
- Descriere tulburare – 10 puncte;
- Elemente de etiologie și etiopatogenie – 10 puncte;
- Tabloul clinic al personalității borderline – 10 puncte;
- Strategii specifice de tratament în tulburarea de personalitate borderline – 10 puncte.
Total: 40 puncte.
30 puncte. Enumerați 5 obligații ale lucrătorilor conform Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 646 din 26 iulie 2006, modificată prin Legea nr. 51/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 182 din 21 martie 2012.
- 5 obligații × 6 puncte/obligație = 30 puncte.
Total: 30 puncte.

Total general: 100 de puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog stagiar Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș Data publicării materialului: 27 aprilie 2026

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului27 aprilie 2026

Proba scrisă

Subiectele probei scrise din cadrul concursului de recrutare pentru postul de psiholog stagiar, organizat în data de 27 aprilie 2026.

Varianta nr. I

35 puncte. Descrieți tulburarea de personalitate antisocială, conform Tratatului de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Editura Trei, 2011.
15 puncte. Enumerați obligațiile psihologului cu drept de liberă practică, conform Legii nr. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 1 iunie 2004.
35 puncte. Descrieți Standardul 1 – Evaluarea copilului, din Modulul II – Evaluare și planificare (Standardele 1–2), conform Ordinului nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate copiilor din sistemul de protecție specială, publicat în Monitorul Oficial nr. 102 bis din 11 februarie 2019.
15 puncte. Enumerați 10 manifestări clinice ale anxietății, conform Tratatului de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Editura Trei, 2011.

Varianta nr. II

10 puncte. Enumerați 10 simptome ale deficitului de atenție și hiperactivității-impulsivității la copil, conform Tratatului de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Editura Trei, 2011.
30 puncte. Descrieți Standardul 2 – Pregătire pentru viața independentă, din Modulul V – Activități specifice, conform Ordinului nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate copiilor din sistemul de protecție specială, publicat în Monitorul Oficial nr. 102 bis din 11 februarie 2019.
35 puncte. Descrieți măsura de protecție specială – Plasamentul, conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial nr. 159 din 5 martie 2014.
25 puncte. Definiți conceptul de psihoză și clasificați psihozele, conform Tratatului de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Editura Trei, 2011.

Barem

Varianta nr. I

Nu există date.

Varianta nr. II – varianta extrasă de concurenți

10 puncte. Enumerați 10 simptome ale deficitului de atenție și hiperactivității-impulsivității la copil, conform Tratatului de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Editura Trei, 2011.
- 10 simptome × 1 punct = 10 puncte.
30 puncte. Descrieți Standardul 2 – Pregătire pentru viața independentă, din Modulul V – Activități specifice, conform Ordinului nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate copiilor din sistemul de protecție specială, publicat în Monitorul Oficial nr. 102 bis din 11 februarie 2019.
- Obiectiv și rezultat – 3 puncte;
- Programul de intervenție – descriere și conținut – 6 puncte;
- Programul de intervenție – coordonare și persoana de referință – 3 puncte;
- Programul de intervenție – procedura de pregătire pentru abilități de viață independentă – 3 puncte;
- 4 indicatori S2.1 × 1 punct = 4 puncte;
- Condiții pentru desfășurarea activităților – 9 puncte;
- 2 indicatori S2.2 × 1 punct = 2 puncte.
Total: 30 puncte.
35 puncte. Descrieți măsura de protecție specială – Plasamentul, conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial nr. 159 din 5 martie 2014.
- Art. 62 – 5 puncte;
- Art. 63 – 2 puncte;
- Art. 64 – 7 puncte;
- Art. 65 – 4 puncte;
- Art. 66 – 9 puncte;
- Art. 67 – 8 puncte.
Total: 35 puncte.
25 puncte. Definiți conceptul de psihoză și clasificați psihozele, conform Tratatului de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Editura Trei, 2011.
- Definiție și descriere – 10 puncte;
- Clasificări – 15 puncte.
Total: 25 puncte.

Total general: 100 puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog gradul practicant Direcția de Asistență Socială Sfântu Gheorghe – Compartimentul Consiliere Programe Sociale Data publicării materialului: 26 mai 2026

InstituțiaDirecția de Asistență Socială Sfântu Gheorghe

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului26 mai 2026

Proba scrisă

Varianta 1 – examenul din 26 mai 2026

14 puncte. Enumerați și descrieți 7 principii aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică conform O.U.G. nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.
10 puncte. Enumerați 10 drepturi ale beneficiarilor de servicii sociale, conform Legii nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.
16 puncte. Enumerați și descrieți cum se manifestă violența domestică conform Legii nr. 217/2003, cu modificările și completările ulterioare.
12 puncte. Ce obligații are serviciul public de asistență socială pentru desfășurarea activității de prevenire a separării copilului de familie, conform Legii nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie?
4 puncte. Care sunt funcțiile Observatorului local al copilului, conform Legii nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie?
10 puncte. Ce se înțelege prin expresiile de abuz asupra copilului și neglijarea copilului, conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare?
14 puncte. Rareș este un copil de X ani și se observă următoarele:
- se joacă frecvent cu alte persoane, imitând roluri din viața reală (de exemplu „familie”, „doctor”);
- pune numeroase întrebări despre lucrurile din jur;
- interpretează situațiile în funcție de propria sa perspectivă;
- are dificultăți în a înțelege de ce alți copii gândesc sau reacționează diferit;
- manifestă o legătură puternică față de părinți și caută des apropierea lor.
Cerințe:
- Identificați stadiul de dezvoltare – 2 puncte.
- Prezentați 6 caracteristici ale jocului prezente la acest stadiu de dezvoltare – 6 puncte.
- Prezentați patru caracteristici ale gândirii specifice stadiului de dezvoltare – 4 puncte.
- Explicați noțiunea de limbaj contextual – 2 puncte.
10 puncte. Enumerați tulburările de comportament la adolescenți după natura și simptomatologia lor și oferiți câte un exemplu pentru fiecare, descrise în cartea Emil Verza – Psihologia vârstelor.
10 puncte. Prezentați la copilul antepreșcolar anxietatea față de persoane străine și teama față de necunoscut.

Barem

Varianta 1

14 puncte – O.U.G. nr. 57/2019, art. 368.
Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici și a personalului contractual din administrația publică sunt:
1. supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării – 2 puncte;
2. prioritatea interesului public, în exercitarea funcției deținute – 2 puncte;
3. asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare – 2 puncte;
4. profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate – 2 puncte;
5. imparțialitatea și independența, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcției deținute – 2 puncte;
6. integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcții le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ele sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această funcție – 2 puncte;
7. libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri – 2 puncte;
8. cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcții ocupanții acestora trebuie să fie de bună-credință – 2 puncte;
9. deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate în exercitarea diferitelor categorii de funcții sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor – 2 puncte;
10. responsabilitatea și răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuțiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător – 2 puncte.
Fiecare formă enumerată corect = 1 punct. Fiecare descriere corectă (minimum 2 exemple) = 1 punct.
10 puncte – Legea nr. 292/2011.
Beneficiarii de servicii sociale au următoarele drepturi:
1. să li se respecte drepturile și libertățile fundamentale, fără discriminare;
2. să fie informați asupra situațiilor de risc, precum și asupra drepturilor sociale;
3. să li se comunice, în limba și modalitatea accesibile, drepturile fundamentale și măsurile legale de protecție, precum și informații privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru a le obține;
4. să participe la procesul de luare a deciziilor cu privire la furnizarea serviciilor sociale;
5. să li se asigure păstrarea confidențialității asupra informațiilor furnizate și primite;
6. să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atât timp cât se mențin condițiile care au generat situația de dificultate;
7. să fie protejați de lege atât ei, cât și bunurile lor, atunci când nu au capacitate de decizie, chiar dacă sunt îngrijiți în familie sau într-o instituție;
8. să li se respecte demnitatea și intimitatea;
9. să participe la luarea deciziilor privind intervenția socială, putând alege variante de intervenție, dacă acestea există;
10. să participe la evaluarea serviciilor sociale primite;
11. să participe în organismele de reprezentare ale furnizorilor.
Fiecare formă enumerată corect = 1 punct.
16 puncte – Legea nr. 217/2003, art. 4.
Violența domestică se manifestă sub următoarele forme:
1. violența verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare – 2 puncte;
2. violența psihologică – impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar – 2 puncte;
3. violența fizică – vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activități cu grad mare de risc pentru viață sau sănătate și integritate corporală, altele decât cele de la lit. e) – 2 puncte;
4. violența sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal – 2 puncte;
5. violența economică – interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar – 2 puncte;
6. violența socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar – 2 puncte;
7. violența spirituală – subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizarea aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare – 2 puncte.
Fiecare formă enumerată corect = 1 punct. Fiecare descriere corectă (minimum 2 exemple) = 1 punct.
12 puncte – Legea nr. 156/2023, art. 8 alin. (1) și (2).
Pentru desfășurarea activității de prevenire a separării copilului de familie, serviciul public de asistență socială are obligația de a realiza și actualiza o listă cu instituțiile și organizațiile aflate pe raza unității administrativ-teritoriale (1,5 puncte), respectiv unitățile de învățământ preuniversitar, medicii de familie, spitalele, organizațiile neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii sociale care desfășoară activități în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, organizațiile și cultele recunoscute care pot sprijini serviciul public de asistență socială (2,5 puncte; 0,5 puncte/cuvânt-cheie/expresie-cheie) în:
1. identificarea și sprijinirea familiilor care se află în situație de vulnerabilitate și au în îngrijire copii care sunt expuși riscului de separare – 2 puncte;
2. furnizarea de servicii de informare și consiliere – 1 punct;
3. furnizarea de servicii de educație – 0,5 puncte;
4. furnizarea de servicii medicale – 0,5 puncte;
5. furnizarea de servicii de informare de natură juridică – 0,5 puncte;
6. furnizarea de servicii de abilitare/reabilitare pentru copiii cu dizabilități – 1 punct;
7. furnizarea de servicii sociale – 0,5 puncte.
Total alin. (1): 10 puncte.

În situația în care în unitatea administrativ-teritorială nu sunt disponibile resursele prevăzute la alin. (1), lista poate fi extinsă la unitățile administrativ-teritoriale învecinate, care se situează la o distanță de cel mult 30 de km de limita de graniță a comunelor, cu condiția ca între unitățile administrativ-teritoriale să existe drumuri de acces. În aceste situații, accesul la servicii se face în baza unui parteneriat între autoritățile administrației locale – 2 puncte (0,5 puncte/cuvânt-cheie/expresie-cheie).

Total alin. (2): 2 puncte.
4 puncte – Legea nr. 156/2023, art. 20 alin. (2).
Funcțiile Observatorului local al copilului sunt:
1. colectarea sistematică a datelor cantitative și calitative cu privire la copiii aflați în situație de risc de separare de la nivelul unității administrativ-teritoriale – 2 puncte (0,5 puncte/cuvânt-cheie/expresie-cheie);
2. monitorizarea punerii în aplicare a planurilor de servicii pentru copiii aflați în situație de risc – 2 puncte (0,5 puncte/cuvânt-cheie/expresie-cheie).
Total: 4 puncte.
10 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 94 alin. (1) și (2).
Abuzul asupra copilului înseamnă orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta – 1 punct (0,25 puncte/cuvânt-cheie/expresie-cheie), prin care sunt periclitate viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului – 2 puncte (0,25 puncte/cuvânt-cheie/expresie-cheie) și se clasifică drept abuz fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic – 1 punct.

Total abuz: 4 puncte.

Neglijarea copilului înseamnă omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului – 1,5 puncte (0,25 puncte/cuvânt-cheie/expresie-cheie), de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilități – 0,5 puncte, care pune în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului – 2 puncte (0,25 puncte/cuvânt-cheie/expresie-cheie) și poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educațională, neglijarea emoțională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare – 2 puncte (0,25 puncte/cuvânt-cheie/expresie-cheie).

Total neglijare: 6 puncte. Total subiect: 10 puncte.
14 puncte – dezvoltarea copilului.
- Identificarea stadiului de dezvoltare – 2 puncte: stadiul preșcolar.
- 6 caracteristici ale jocului – 6 puncte:
  - caracter simbolic/joc de rol – 1 punct;
  - caracter imaginativ – 1 punct;
  - caracter imitativ – 1 punct;
  - caracter social – 1 punct;
  - caracter formativ/educativ – 1 punct;
  - caracter spontan și liber – 1 punct.
  Se acordă 1 punct pentru fiecare caracteristică corectă; se acceptă orice caracteristică a jocului care se încadrează în categoriile prezentate.
- Patru caracteristici ale gândirii – 4 puncte:
  - memorare intenționată și logică;
  - fixare fluctuantă și superficială;
  - creșterea concentrației;
  - animismul gândirii;
  - la nivelul intelectului se produc salturi calitative și cantitative;
  - egocentrism cognitiv;
  - reproducere rigidă;
  - se dezvoltă formele atenției voluntare: volumul, stabilitatea, concentrarea etc.;
  - gândirea predominant preconceptuală;
  - caracterul intuitiv al gândirii;
  - dificultăți în a distinge între realitatea externă și cea internă;
  - sincretismul gândirii;
  - dezvoltarea imaginației.
  Se acordă 1 punct pentru fiecare caracteristică corectă; se acceptă orice caracteristică ce se încadrează în categoriile prezentate.
- Limbaj contextual – 2 puncte: îi permite copilului ca în comunicare să se poată referi la o arie largă și complexă de evenimente trăite anterior sau la cele proiectate în viitor. Astfel, el poate evoca evenimente cu care nu este în contact nemijlocit, se poate desprinde de situația imediată și are posibilitatea de a crea un context în care vehiculează situații diverse printr-o simbolică verbal organizată și precisă.
10 puncte – tulburările de comportament la adolescenți după natura și simptomatologia lor, conform Emil Verza – Psihologia vârstelor.
- Tulburările de comportament produse pe baza existenței unei deficiențe fizice: deprivare senzorială, motorie, somatică – 2 puncte;
- Tulburări de comportament ce au la bază o deficiență de intelect: debilitate mentală în forme și grade diferite – 2 puncte;
- Tulburări de comportament pe bază de deprivare socială și profesională: nereușită în viață și profesie, eșecuri școlare repetate, neîmplinirea aspirațiilor și dorințelor – 2 puncte;
- Tulburări de comportament pe bază de deprivare psihică: afectivă, volitivă, cognitivă, de limbaj, distorsionări ale conștiinței, degradare psihică – 2 puncte;
- Tulburări de comportament pe bază de educație și influențe sociale nefavorabile: iatrogenii, didactogenii, atitudini supraprotectoare, lipsa de supraveghere și control, oferirea de modele negative – 2 puncte.
Se acordă 1 punct pentru fiecare enumerare și 1 punct pentru fiecare exemplu.
10 puncte – anxietatea față de persoane străine și teama față de necunoscut la copilul antepreșcolar.
La 12/14 luni, anxietatea față de persoane străine este intensă și se manifestă la unii copii prin confundarea unor persoane străine care au ceva familiar – 1 punct, arătându-le simpatie ca după ce constată că sunt necunoscute să se îndepărteze cu oarecare jenă – 1 punct. Totuși, teama de persoane străine se diminuează spre 3 ani – 1 punct.

În schimb, anxietatea de acest tip se conservă față de „necunoscut” – 1 punct. Spre exemplu, copilul poate manifesta teamă de „bau-bau”, de „baba cloanța”, de „moșul” etc. Anxietatea și teama față de necunoscut se formează și se întreține în relațiile cu adultul care, direct sau indirect, creează un context emoțional în jurul unor situații prezentate pentru a-l liniști pe copil sau pentru a-i prezenta o informație bazată pe fantezie – 2 puncte.

Când copilul începe să înțeleagă mai bine semnificația acestor elemente, și mai cu seamă când realizează caracterul fictiv al celor prezentate – 1,5 puncte, teama dispare, anxietatea se reduce și copilul trăiește amuzamentul situațiilor de acest fel – 1,5 puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog stagiar Direcția de Asistență Socială Sfântu Gheorghe (Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice „Mihail Kogălniceanu”) Data publicării materialului: mai 2026

InstituțiaDirecția de Asistență Socială Sfântu Gheorghe (Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice „Mihail Kogălniceanu”)

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțuluimai 2026

Proba scrisă

Varianta II

20 puncte. Enumerați principalele tipuri de activități pe care psihologul cu liberă practică le poate desfășura, conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
20 puncte. Enumerați documentele necesare pe care trebuie să le cuprindă dosarul pentru obținerea atestatului de liberă practică, conform H.G. nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
20 puncte. Enumerați standardele care conduc la aderarea Principiului responsabilității profesionale și sociale, conform Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, cu modificările și completările ulterioare.
20 puncte. Enumerați 10 drepturi pe care le au beneficiarii de servicii sociale, potrivit Legii nr. 292/2011 – Legea asistenței sociale.
20 puncte. Menționați ce precizează procedura de admitere în cadrul unui centru de zi, precum și documentele din dosarul personal al beneficiarului din centru, conform Ordinului nr. 29/2019 – Anexa 6, privind Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale acordate în comunitate, organizate ca centre de zi destinate persoanelor adulte, aplicabile pentru următoarele categorii de servicii sociale: Centre de zi de asistență și recuperare, cod 8810 CZ-V-I; Centre de zi de socializare și petrecere a timpului liber (tip club), cod 8810 CZ-V-II; Centre de zi pentru victime ale dezastrelor naturale, cod 8899 CZ-PN-I; Centre de zi pentru victimele traficului de persoane, cod 8899 CZ-VTP-I și 8899 CZ-VTP-II; Centre de zi pentru persoanele fără adăpost, cod 8899 CZ-PFA-I și cod 8899 CZ-PFA-II; Centre de zi de integrare/reintegrare socială, cod 8899 CZ-PN-IV.

Barem

Varianta II

20 puncte – Legea nr. 213/2004, art. 5.
Psihologul cu drept de liberă practică desfășoară următoarele tipuri de activități:
1. studiul comportamentului uman și al proceselor mentale – 4 puncte;
2. investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice – 4 puncte;
3. elaborarea și aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici umane – 4 puncte;
4. testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional – 4 puncte;
5. interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare – 4 puncte.
20 puncte – H.G. nr. 788/2005, art. 11 alin. (1).
Dosarul pentru obținerea atestatului de liberă practică trebuie să cuprindă:
1. cerere-tip adresată Comitetului director – 1,81 puncte;
2. copie de pe actul de identitate – 1,81 puncte;
3. copii legalizate de pe actele de studii și anexele acestora – 1,81 puncte;
4. certificat de cazier judiciar – 1,81 puncte;
5. copie de pe certificatul de căsătorie sau de pe hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de divorț, după caz – 1,81 puncte;
6. certificat medical eliberat în condițiile legii – 1,81 puncte;
7. copii legalizate de pe documente care atestă absolvirea unor stagii, cursuri de specializare și alte forme de perfecționare – 1,81 puncte;
8. copii legalizate de pe carnetul de muncă ori contractul individual de muncă, iar pentru psihologii din structurile apărării, ordinii publice și siguranței naționale, adeverințe care să ateste vechimea în muncă și în specialitate – 1,81 puncte;
9. extras din fișa postului – numai pentru obținerea atestatului de liberă practică în condițiile art. 13 lit. b) – 1,81 puncte;
10. curriculum vitae și lista manifestărilor științifice la care a participat, a comunicărilor științifice prezentate, a articolelor și cărților de specialitate publicate – 1,81 puncte;
11. dovada achitării taxelor necesare acoperirii costurilor atestării profesionale – 1,81 puncte.
20 puncte – Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Capitolul III – Principiul responsabilității profesionale și sociale.
Aderarea la acest principiu presupune respectarea următoarelor standarde:
1. Responsabilitatea față de calitatea și consecințele acțiunilor profesionale – 2,5 puncte;
2. Promovarea unor standarde ridicate – 2,5 puncte;
3. Evitarea suferinței (a nu face rău) – 2,5 puncte;
4. Responsabilitate extinsă – 2,5 puncte;
5. Continuitatea serviciului – 2,5 puncte;
6. Întreruperea serviciului în condițiile lipsei de beneficii pentru client – 2,5 puncte;
7. Rezolvarea informală a încălcărilor Codului – 2,5 puncte;
8. Sprijinul colegial – 2,5 puncte.
20 puncte – Legea nr. 292/2011, art. 36¹.
Beneficiarii de servicii sociale au următoarele drepturi:
1. să li se respecte drepturile și libertățile fundamentale, fără discriminare – 2 puncte;
2. să fie informați asupra situațiilor de risc, precum și asupra drepturilor sociale – 2 puncte;
3. să li se comunice, în limbaj simplu, informații accesibile privind drepturile fundamentale și măsurile legale de protecție, precum și informații privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru a le obține – 2 puncte;
4. să participe la procesul de luare a deciziilor cu privire la furnizarea serviciilor sociale – 2 puncte;
5. să li se asigure păstrarea confidențialității asupra informațiilor furnizate și primite – 2 puncte;
6. să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atât timp cât se mențin condițiile care au generat situația de dificultate – 2 puncte;
7. să fie protejați de lege atât ei, cât și bunurile lor, atunci când nu au capacitate de decizie, chiar dacă sunt îngrijiți în familie sau într-o instituție – 2 puncte;
8. să li se respecte demnitatea și intimitatea – 2 puncte;
9. să participe la luarea deciziilor privind intervenția socială, putând alege variante de intervenție, dacă acestea există – 2 puncte;
10. să participe la evaluarea serviciilor sociale primite – 2 puncte;
11. să participe în organismele de reprezentare ale furnizorilor de servicii sociale – 2 puncte.
20 puncte – Ordinul nr. 29/2019, Anexa 6, Modulul I, Standardul 2 – Admitere.
M.I.-S2.1. Centrul elaborează și aplică o procedură proprie de admitere. Procedura de admitere precizează, cel puțin: actele necesare, criteriile de eligibilitate ale beneficiarilor, cine ia decizia de admitere/respingere, modul în care se consemnează decizia, modalitatea de încheiere a contractului de furnizare servicii și modelul acestuia, modalitatea de stabilire a contribuției beneficiarului dacă este cazul – 1,66 puncte pentru fiecare precizare.

M.I.-S2.3. Centrul întocmește, pentru fiecare beneficiar, dosarul personal al beneficiarului. Dosarul personal al beneficiarului conține, cel puțin, următoarele documente:
- cererea de admitere semnată de beneficiar și aprobată de conducătorul centrului – 2,5 puncte;
- după caz, cartea de identitate a persoanei/persoanelor care plătește/plătesc, integral sau parțial – 2,5 puncte;
- contribuția beneficiarului, în copie – 2,5 puncte;
- contractul de furnizare servicii, în original – 2,5 puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog Direcția de Asistență Socială a Orașului Săliștea de Sus Data publicării materialului: 3 aprilie 2026

InstituțiaDirecția de Asistență Socială a Orașului Săliștea de Sus

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului3 aprilie 2026

Proba scrisă

Varianta 1 – concursul din 3 aprilie 2026

15 puncte. Clasificați funcțiile ce pot fi ocupate de personalul contractual din instituțiile publice, conform O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
20 puncte. Precizați care sunt drepturile salariatului potrivit Codului muncii, Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare.
25 puncte. Elaborați respectarea drepturilor beneficiarilor din perspectiva standardelor aplicate centrelor de zi pentru persoane vârstnice.
20 puncte. Care sunt drepturile și obligațiile psihologilor cu drept de liberă practică?
20 puncte. Care sunt principalele obiective ale unui cămin, potrivit Legii nr. 17/2000?

Barem

Varianta 1

15 puncte – O.U.G. nr. 57/2019, art. 539.
- identificarea celor 3 tipuri de funcții – 4 puncte pentru fiecare funcție identificată, total 12 puncte;
- capacitate de analiză și sinteză, claritate, coerență și logică a exprimării – 3 puncte.
20 puncte – Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, art. 39.
- 15 drepturi × 1 punct = 15 puncte;
- capacitate de analiză și sinteză, claritate, coerență și logică a exprimării – 5 puncte.
25 puncte – Modulul V, Standardul 1, Ordinul MMJS nr. 29/2019.
- consemnarea drepturilor în contractul-cadru – 4 puncte;
- enumerarea drepturilor beneficiarilor – 9 puncte;
- sesiuni de instruire, măsurarea gradului de satisfacție – 4 puncte;
- sesizări și reclamații – 4 puncte;
- capacitate de analiză și sinteză, claritate, coerență și logică a exprimării – 4 puncte.
20 puncte – Legea nr. 213/2004, art. 16 și art. 17.
- 2 drepturi × 2 puncte = 4 puncte;
- 6 obligații × 2 puncte = 12 puncte;
- capacitate de analiză și sinteză, claritate, coerență și logică a exprimării – 4 puncte.
20 puncte – Legea nr. 17/2000, art. 19.
- 7 obiective × 2 puncte = 14 puncte;
- capacitate de analiză și sinteză, claritate, coerență și logică a exprimării – 6 puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog practicant Direcția de Asistență Socială Târgoviște (Centrul de zi pentru persoane adulte cu dizabilități) Data publicării materialului: aprilie 2026

InstituțiaDirecția de Asistență Socială Târgoviște (Centrul de zi pentru persoane adulte cu dizabilități)

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțuluiaprilie 2026

Proba scrisă

Varianta 1

20 puncte. Rolul și atribuțiile personalului contractual conform Codului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
22 puncte. Care sunt drepturile beneficiarilor de servicii sociale în conformitate cu Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare?
20 puncte. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, din 24.11.2018 – Standarde referitoare la consimțământul informat – Urgentarea consimțământului.
15 puncte. Definiți termenul de măsuri de protecție conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare.
23 puncte. Ce documente conține dosarul profesional al beneficiarului și ce parte din dosar reprezintă, conform Ordinului nr. 1218/2019 pentru aprobarea Standardelor specifice minime obligatorii de calitate privind aplicarea metodei managementului de caz în protecția persoanelor adulte cu dizabilități?

Varianta 2

20 puncte. Care sunt cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana pentru încheierea contractului individual de muncă, conform Codului administrativ?
20 puncte. Care sunt obligațiile beneficiarilor de servicii sociale în conformitate cu Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare?
20 puncte. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, din 24.11.2018 – Standarde referitoare la consimțământul informat – Asigurarea consimțământului.
10 puncte. Definiți integrarea socială conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare.
30 puncte. Ce documente conține dosarul administrativ al beneficiarului, conform Ordinului nr. 1218/2019 pentru aprobarea Standardelor specifice minime obligatorii de calitate privind aplicarea metodei managementului de caz în protecția persoanelor adulte cu dizabilități?

Barem

Varianta 1

20 puncte – Codul administrativ, art. 541 – Rolul și atribuțiile personalului contractual.
1. Rolul personalului contractual care ocupă funcțiile prevăzute la art. 539 lit. a) și b) este acela de realizare a activităților direct rezultate din exercitarea atribuțiilor autorităților și instituțiilor publice și care nu implică exercitarea de prerogative de putere publică – 5 puncte.
2. Rolul personalului contractual care ocupă funcțiile prevăzute la art. 539 lit. c) este de a-l sprijini pe demnitarul sau alesul local la cabinetul căruia este încadrat, respectiv pe prefectul în a cărui cancelarie este încadrat, în realizarea activităților direct rezultate din exercitarea atribuțiilor care îi sunt stabilite prin Constituție sau prin alte acte normative – 5 puncte.
3. Scopul și atribuțiile fiecărui tip de funcții ocupate de personalul contractual se stabilesc în raport cu categoria din care face parte după cum urmează – 2 puncte:
  1. pentru funcțiile exercitate în executarea unui contract individual de muncă, prin fișa postului – 4 puncte;
  2. pentru funcțiile exercitate în executarea unui contract de management, prin clauzele contractului de management – 4 puncte.
22 puncte – Legea nr. 292/2011, art. 36¹.
Beneficiarii de servicii sociale au următoarele drepturi:
1. să li se respecte drepturile și libertățile fundamentale, fără discriminare – 2 puncte;
2. să fie informați asupra situațiilor de risc, precum și asupra drepturilor sociale – 2 puncte;
3. să li se comunice, în limbaj simplu, informații accesibile privind drepturile fundamentale și măsurile legale de protecție, precum și informații privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru a le obține – 2 puncte;
4. să participe la procesul de luare a deciziilor cu privire la furnizarea serviciilor sociale – 2 puncte;
5. să li se asigure păstrarea confidențialității asupra informațiilor furnizate și primite – 2 puncte;
6. să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atât timp cât se mențin condițiile care au generat situația de dificultate – 2 puncte;
7. să fie protejați de lege atât ei, cât și bunurile lor, atunci când nu au capacitate de decizie, chiar dacă sunt îngrijiți în familie sau într-o instituție – 2 puncte;
8. să li se respecte demnitatea și intimitatea – 2 puncte;
9. să participe la luarea deciziilor privind intervenția socială, putând alege variante de intervenție, dacă acestea există – 2 puncte;
10. să participe la evaluarea serviciilor sociale primite – 2 puncte;
11. să participe în organismele de reprezentare ale furnizorilor de servicii sociale – 2 puncte.
20 puncte – Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, C. Standarde referitoare la consimțământul informat, C.1. Urgentarea consimțământului.
22. Înainte de începerea oricărui tip de serviciu psihologic (evaluare, psihoterapie, consiliere psihologică etc.), psihologii vor obține consimțământul informat din partea persoanelor independente sau parțial dependent implicate, cu excepția situațiilor când prin lege, decizii judecătorești sau prezentul Cod se prevede altfel. Psihologii vor obține consimțământul informat atât în situația în care serviciile psihologice sunt oferite față în față, cât și în cazul în care se folosesc mijloace de comunicare la distanță – 10 puncte.

23. În circumstanțele în care există nevoi urgente (de exemplu, tentative sau acțiuni suicidare), psihologii vor oferi serviciile în interesul persoanei, pe cât posibil cu acordul sau asentimentul acesteia, dar vor căuta să obțină cât se poate de repede consimțământul informat – 8 puncte.
15 puncte – măsuri de protecție.
Măsuri de protecție – măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cuprinse în programul individual de reabilitare și integrare socială, referitoare la servicii sociale de tip: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale, servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip: locuință protejată, centre pentru viață independentă, precum și alte servicii de sprijin pentru viață independentă – 15 puncte.
23 puncte – Ordinul nr. 1218/2019.
Dosarul profesional reprezintă acea parte din dosarul beneficiarului care poate fi făcută cunoscută doar altor asistenți sociali, la transferul cazului, încheierea sau în cazul verificării activității managerului de caz și cuprinde informații de tip:
- documentele de sesizare – 3 puncte;
- note de interviu, ghiduri de interviu – 3 puncte;
- solicitări de evaluare specializată (medicală, psihologică) – 3 puncte;
- propuneri echipă de intervenție – 3 puncte;
- listă de servicii sociale, psihologice, medicale – 3 puncte;
- alte note ale managerului de caz – 3 puncte.

Varianta 2

20 puncte – Codul administrativ, art. 542 – Contractul individual de muncă.
Contractul individual de muncă se încheie între persoana care îndeplinește condițiile pentru a fi angajată pe o funcție contractuală și autoritatea sau instituția publică, prin reprezentantul său legal, în condițiile prevăzute de Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea următoarelor cerințe specifice:
1. persoana să aibă cetățenia română, cetățenia altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparținând Spațiului Economic European și domiciliul în România – 2,5 puncte;
2. persoana să cunoască limba română, scris și vorbit – 2,5 puncte;
3. persoana să aibă capacitate deplină de exercițiu – 2,5 puncte;
4. persoana să îndeplinească condițiile de studii necesare ocupării postului – 2,5 puncte;
5. persoana să îndeplinească condițiile de vechime, respectiv de experiență necesare ocupării postului, după caz – 2,5 puncte;
6. persoana să nu fi fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale, contra autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni de fals ori contra înfăptuirii justiției, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea – 2,5 puncte;
7. persoana nu execută o pedeapsă complementară prin care i-a fost interzisă exercitarea dreptului de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii sau față de aceasta nu s-a luat măsura de siguranță a interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii – 2,5 puncte;
8. contractul să nu conțină clauze de confidențialitate sau, după caz, clauze de neconcurență – 2,5 puncte.
20 puncte – Legea nr. 292/2011.
Beneficiarii de servicii sociale au următoarele obligații:
1. să furnizeze informații corecte cu privire la identitate, situație familială, socială, medicală și economică – 4 puncte;
2. să participe la procesul de furnizare a serviciilor sociale – 4 puncte;
3. să contribuie, în conformitate cu legislația în vigoare, la plata serviciilor sociale furnizate, în funcție de tipul serviciului și de situația lor materială – 4 puncte;
4. să comunice orice modificare intervenită în legătură cu situația lor personală – 4 puncte;
5. să respecte regulamentul de organizare și funcționare a serviciului social – 4 puncte.
20 puncte – Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, C. Standarde referitoare la consimțământul informat, C.2. Asigurarea consimțământului.
24. Psihologii se vor asigura că, în procesul de obținere a consimțământului informat, următoarele puncte au fost înțelese: scopul și natura activității; responsabilitățile mutuale; beneficiile și riscurile; alternativele; circumstanțele unei încetări a acțiunii; opțiunea de a refuza sau de a se retrage în orice moment, fără a suferi vreun prejudiciu; dreptul la o a doua opinie de specialitate; limitele confidențialității; frecvența, modul de desfășurare, costurile serviciilor; aspectele legale privind colectarea, păstrarea, protecția și utilizarea datelor personale; perioada de timp în care este valabil consimțământul; modul în care se poate retrage consimțământul dacă se dorește acest lucru – 20 puncte.
10 puncte – integrare socială.
Integrare socială – procesul de interacțiune dintre individ sau grup și mediul social, prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcțional al părților – 10 puncte.
30 puncte – Ordinul nr. 1218/2019.
Dosarul administrativ reprezintă acea parte din dosarul beneficiarului la care pot avea acces și alți specialiști, reprezentanți ai furnizorilor de servicii, organe de control etc., în conformitate cu prevederile legale, și cuprinde:
1. minute – 3 puncte;
2. rapoarte de evaluare – 3 puncte;
3. planuri individuale – 3 puncte;
4. calendarul acțiunilor – 3 puncte;
5. fișe de monitorizare – 3 puncte;
6. note de informare – 3 puncte;
7. copii de pe acte de stare civilă – 3 puncte;
8. decizii/hotărâri – 3 puncte;
9. adrese/solicitări către alte instituții/furnizori de servicii sociale – 3 puncte;
10. documente elaborate de instituții/furnizori de servicii sociale – 3 puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog Direcția de Asistență Socială Mediaș Data publicării materialului: 18 martie 2026

InstituțiaDirecția de Asistență Socială Mediaș

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului18 martie 2026

Proba scrisă

Varianta II – 18 martie 2026 – 100 puncte

20 puncte. Precizați serviciile sociale, după regimul de asistare, conform Legii nr. 292/2011 actualizată – Legea asistenței sociale. 2 categorii × 10 puncte = 20 puncte.
40 puncte. Definiți noțiunile de abuz și neglijare asupra copilului, conform Legii nr. 272/2004 republicată privind protecția și promovarea drepturilor copilului. 2 noțiuni × 20 puncte = 40 puncte.
20 puncte. Enumerați 5 principii prin care se realizează respectarea și garantarea drepturilor copilului, conform Legii nr. 272/2004 republicată. 5 principii × 4 puncte = 20 puncte.
20 puncte. Enumerați 4 standarde care stau la baza principiului respectării drepturilor și demnității persoanei, conform Hotărârii nr. 1 din 24 noiembrie 2018 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică. 4 standarde × 5 puncte = 20 puncte.

Barem

Nu există date privind răspunsurile de corectare; documentul indică doar punctajele aferente subiectelor.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog practicant DGASPC Sector 4 (Centrul de Zi pentru Recuperare Copil cu Dizabilități „Harap Alb”) Data publicării materialului: 14 mai 2025

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4

SpecialitateaPsihologie; curs de formare ABA solicitat

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului14 mai 2025

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele probei scrise.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 487/2002 a sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul Ministerului Muncii și Justiției Sociale nr. 27/2019 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică din 2018, parte integrantă din Hotărârea nr. 1/2018.

Tematica

Secțiunea 1 a Capitolului II și Secțiunile 1–5 ale Capitolului III din Legea nr. 272/2004.
Legea nr. 448/2006 – integral.
Legea nr. 487/2002 – integral.
Capitolul II, art. 39 și art. 40 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.
Secțiunea IV a Capitolului III din Legea nr. 292/2011.
Ordinul nr. 27/2019 – integral.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică din 2018 – integral.

Psiholog practicant DGASPC Sector 2 (Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice „Speranța”) Data publicării materialului: 10 ianuarie 2025

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului10 ianuarie 2025

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele probei scrise.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 17/2000 privind asistența persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul nr. 29/2019 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și pentru serviciile acordate în comunitate, serviciile acordate în sistem integrat și cantinele sociale – Anexa 1.
Florin Tudose, Letiția Dobranici, Cătălina Tudose, Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Trei, 2011.
DSM-5. Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale, Asociația Psihiatrilor Liberi din România, Editura Medicală Callisto, București, 2016.

Tematica

Legea nr. 292/2011 – Capitolul III, Secțiunea IV.
Legea nr. 17/2000 privind asistența persoanelor vârstnice.
Ordinul nr. 29/2019 – Anexa 1.
Tudose, Dobranici, Tudose, Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, 2011 – capitolele IV–VI și IX–X.
DSM-5, Editura Medicală Callisto, București, 2016.

Psiholog practicant Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (Centrul de Informare și Sprijin pentru Femei) Data publicării materialului: 15 octombrie 2024

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială a Municipiului București

SpecialitateaPsihologie clinică; atestat de psiholog practicant în psihologie clinică

Număr posturi1

Data publicării materialului15 octombrie 2024

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele probei scrise.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă și H.G. nr. 1425/2006 – Normele metodologice de aplicare.
O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: art. 551 alin. (3), art. 376 alin. (2), 430, 432–434, 437–441, 443–449, 458, 506 alin. (1)–(9).
H.C.G.M.B. nr. 601/31.10.2022 privind aprobarea organigramei, numărului total de posturi, statului de funcții și Regulamentului de organizare și funcționare ale DGASMB.
Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică din 24.11.2018.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
H.G. nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare.
H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal.
Legea nr. 217/2003, republicată, pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.
Ordinul nr. 28/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice.
Ordinul nr. 20.840/2022 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind aplicarea managementului de caz în cadrul serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice.
Ordinul nr. 20.841/2022 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind aplicarea managementului de caz în cadrul serviciilor sociale de asistență destinate agresorilor.

Tematica

Răspunderea disciplinară; executarea contractului individual de muncă; modificarea contractului individual de muncă.
Nomenclatorul serviciilor sociale.
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Atribuțiile furnizorului public de la nivelul Capitalei în domeniul organizării, administrării și acordării serviciilor sociale.
Principii și standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Standarde minime obligatorii privind aplicarea managementului de caz în cadrul serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice.
Standarde minime de calitate pentru servicii sociale organizate ca centre de asistență destinate agresorilor – Anexa 6.
Standarde minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare pe perioadă determinată organizate ca centre de primire în regim de urgență pentru protecția victimelor violenței domestice – Anexa 1.
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor, pericol grav și iminent; informarea lucrătorilor; obligațiile lucrătorilor.
Aplicarea managementului de caz în cadrul serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice.

Psiholog practicant DGASPC Sector 2 – Serviciul Alternative de Tip Rezidențial Data publicării materialului: 14 noiembrie 2024

InstituțiaDirecția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2

Specialitatea—

Număr posturi1 post în cadrul Serviciului Alternative de Tip Rezidențial

Data publicării materialului14 noiembrie 2024

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective ale probei scrise.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul nr. 25/2019 privind standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca centre rezidențiale pentru copilul separat temporar sau definitiv de părinții săi – Anexa 1.
Codul de conduită etică și profesională al personalului DGASPC Sector 2.
Emil Verza, Psihologia Copilului, Editura Trei, 2017.

Tematica

Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului:
- Capitolul II – Drepturile copilului, Secțiunea 1 – Drepturi și libertăți civile;
- Capitolul III – Protecția specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi:
  - Secțiunea 1 – Dispoziții comune;
  - Secțiunea 2 – Plasamentul;
  - Secțiunea 3 – Plasamentul în regim de urgență;
  - Secțiunea 4 – Supravegherea specializată;
  - Secțiunea 5 – Monitorizarea aplicării măsurilor de protecție specială.
Ordinul nr. 25/2019 – Anexa 1:
- Modulul I – Accesarea serviciului: Standardele 1–2;
- Modulul II – Evaluarea copilului: Standardele 1–2;
- Modulul V – Activități specifice/servicii: Standardele 2–3.
Codul de conduită etică și profesională al personalului DGASPC Sector 2.
Emil Verza, Psihologia Copilului, Editura Trei, 2017.

Alte instituții9 probe scrise · 1 probe practice · 12 bibliografii

Consilier IAAgenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al AdicțiilorData publicării materialului: 24 noiembrie 2025

InstituțiaAgenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului24 noiembrie 2025

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

OUG nr. 147 din 12 decembrie 2024 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, a centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, precum și pentru modificarea unor acte normative.
HG nr. 186 din 27 februarie 2025 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.
HG nr. 344 din 16 martie 2022 pentru aprobarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022–2026 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022–2026.
Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare.
HG nr. 860 din 28 iulie 2005, actualizată, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare.
Ordonanța nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Toate actele normative cuprinse în bibliografie se studiază integral.

Tematica

Tematica este integrală pentru fiecare dintre cele șase acte normative enumerate în bibliografie.

Consilier IIAgenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al AdicțiilorData publicării materialului: 24 noiembrie 2025

InstituțiaAgenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului24 noiembrie 2025

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

OUG nr. 147 din 12 decembrie 2024 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, a centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, precum și pentru modificarea unor acte normative.
HG nr. 186 din 27 februarie 2025 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.
HG nr. 344 din 16 martie 2022 pentru aprobarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022–2026 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022–2026.
Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare.
HG nr. 860 din 28 iulie 2005, actualizată, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare.
Ordonanța nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Toate actele normative cuprinse în bibliografie se studiază integral.

Tematica

Tematica este integrală pentru fiecare dintre cele șase acte normative enumerate în bibliografie.

Psiholog Primăria Orăștie Data publicării materialului: martie 2026

InstituțiaPrimăria Orăștie

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțuluimartie 2026

Proba scrisă

Varianta 1

20 puncte. Care sunt serviciile sociale ce pot fi acordate persoanelor cu dizabilități, așa cum sunt prevăzute de Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare?
20 puncte. Cum se realizează evaluarea nevoilor individuale a beneficiarilor ce sunt asistați și îngrijiți în centre rezidențiale conform Anexei 1 din Ordinul nr. 29/2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și a serviciilor acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat și cantinelor sociale?
20 puncte. Cum se facilitează accesul copiilor la servicii de consiliere psihologică/terapii specializate conform Ordinului nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor?
20 puncte. Enumerați și detaliați limitele confidențialității și dezvăluirea de informații în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, conform Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
20 puncte. Enumerați drepturile și obligațiile psihologilor cu drept de liberă practică conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.

Descarcă Varianta 1

Varianta 2

20 puncte. În ce condiții se dispune îngrijirea în centre rezidențiale pentru vârstnici și cum pot fi acestea organizate în conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011?
20 puncte. Cum se realizează planificarea activităților și serviciilor acordate beneficiarilor ce sunt asistați și îngrijiți în centre rezidențiale conform Anexei 1 din Ordinul nr. 29/2019?
20 puncte. Cum se asigură condițiile necesare pentru realizarea serviciilor de consiliere psihologică/terapiilor de socializare conform Ordinului nr. 27/2019?
20 puncte. Enumerați standardele referitoare la onestitate și claritate în relații în ceea ce privește exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și descrieți unul dintre acestea conform Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
20 puncte. Când au loc suspendarea și încetarea dreptului de liberă practică ale psihologilor conform Legii nr. 213/2004?

Descarcă Varianta 2

Barem

Varianta 1

20 puncte – Legea nr. 292/2011, art. 89.
Persoanele adulte cu dizabilități beneficiază de următoarele servicii sociale:
1. la domiciliu: asistent personal al persoanei cu handicap grav, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă;
2. în comunitate: asistent personal profesionist, servicii de asistență și suport;
3. în centre de zi: centre de zi, centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu;
4. în centre rezidențiale: locuințe protejate, centre pentru viață independentă, centre de abilitare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență, centre respiro/centre de criză.
Barem: 4 litere × 5 puncte = 20 puncte.
20 puncte – Ordinul nr. 29/2019, Anexa 1, M.II.-S1.1.
Îngrijirea și asistarea beneficiarilor în centrul rezidențial se realizează în baza evaluării nevoilor individuale și situației personale a fiecărui beneficiar. Beneficiarul este evaluat din punct de vedere al statusului funcțional fizic și psihic, stării de sănătate, autonomiei, comunicării, relațiilor familiale și sociale, educației, situației socio-economice, nevoilor de tratament și recuperare/reabilitare, nevoilor educaționale, culturale și spirituale, riscurilor, eventualelor dependențe și capacității de muncă.

Se utilizează documente medicale și psihologice, documente ale structurilor de evaluare complexă și anchete sociale. Evaluarea se consemnează în fișa de evaluare/reevaluare, semnată de evaluatorii implicați și adusă la cunoștința beneficiarului. Reprezentantul legal poate participa în cazul beneficiarului lipsit de discernământ. Evaluarea se realizează de personal de specialitate, iar reevaluarea are loc anual sau ori de câte ori situația o impune.

Barem: nevoile – 2,5 p; criterii – 2,5 p; documente – 2,5 p; fișa – 2,5 p; lipsa de discernământ – 2,5 p; cine realizează evaluarea – 2,5 p; reevaluarea – 2,5 p; rezultatul evaluării – 2,5 p. Total 20 p.
20 puncte – Ordinul nr. 27/2019, S6.1.
Centrul acordă prin personal propriu servicii de consiliere psihologică și terapii specializate sau facilitează accesul la servicii externe. Activitatea se desfășoară individual și/sau în grup, într-un spațiu special amenajat și securizant. Pe baza evaluării psihologice se întocmește programul personalizat de consiliere/psihoterapie, anexă la PPI; copilul și părinții/reprezentantul legal sunt implicați. Programul este reevaluat cel puțin trimestrial și revizuit atunci când obiectivele nu mai corespund nevoilor copilului, iar evoluția se consemnează în fișa de monitorizare a PPI.

Barem: serviciile acordate – 4 p; modul de desfășurare – 4 p; întocmirea programului – 4 p; reevaluarea – 4 p; realizarea programului – 4 p. Total 20 p.
20 puncte – Codul deontologic, cap. I, B.3–B.4.
Înainte de primirea consimțământului, psihologul informează clientul cu privire la limitele confidențialității, condițiile în care poate fi încălcată și utilizarea informațiilor rezultate din activitate. Clientul este informat despre obligațiile legale/etice de dezvăluire, posibilitatea consultării cu colegii, necesitatea prezenței unei terțe persoane și riscurile/limitele confidențialității în transmiterea electronică.

Informațiile confidențiale pot fi împărtășite cu consimțământul celor vizați sau într-o formă neidentificabilă, cu excepțiile prevăzute de lege. Chiar și atunci se dezvăluie doar informațiile necesare și relevante, iar situațiile și motivele dezvăluirii se consemnează.

Barem: informarea clientului – 4 p; datele a–d – 8 p; informații prin consimțământ și excepții – 6 p; consemnarea situațiilor – 2 p. Total 20 p.
20 puncte – Legea nr. 213/2004, art. 16–17.
Drepturi: desfășurarea activităților prevăzute la art. 5 în conformitate cu tipul de atestat deținut și obținerea pentru serviciile prestate a unui onorariu sau salariu negociat liber cu beneficiarul.

Obligații: cunoașterea și respectarea reglementărilor legale; respectarea Codului deontologic; exercitarea dreptului de liberă practică în limitele atestatului; perfecționarea calificării profesionale; asumarea responsabilității profesionale față de beneficiar, cu conștiinciozitate și probitate; servirea intereselor beneficiarului în acord cu interesul public și exigențele profesionale.

Barem consemnat în document: enumerarea a cel puțin 5 drepturi – 10 p; enumerarea a cel puțin 5 obligații – 10 p.

Varianta 2

20 puncte – Legea nr. 292/2011, art. 101.
Îngrijirea în centre rezidențiale a persoanelor vârstnice dependente poate fi dispusă numai dacă îngrijirea la domiciliu nu este posibilă. Centrele pot fi organizate ca: centre de îngrijire temporară; centre de îngrijire pe perioadă nedeterminată/cămine; locuințe protejate, complexe de servicii și alte tipuri de centre.

Barem: condiția dispunerii – 5 p; 3 moduri de organizare × 5 p = 15 p. Total 20 p.
20 puncte – Ordinul nr. 29/2019, M.II. Standard 2.
Fiecare beneficiar primește servicii în baza unui plan individualizat de asistență și îngrijire/plan de intervenție, elaborat pe baza evaluării/reevaluării și a documentelor de specialitate. Planul cuprinde date despre beneficiar și elaboratori, responsabilul de caz, activitățile/serviciile, programarea și termenele de revizuire. Revizuirea se realizează în maximum 3 zile de la finalizarea reevaluării, iar beneficiarul participă activ la întocmirea planului.

Barem: ce este planul – 2 p; criterii de elaborare – 5 p; informațiile din plan – 5 p; cine îl realizează – 3 p; revizuire – 3 p; participarea beneficiarului – 2 p. Total 20 p.
20 puncte – Ordinul nr. 27/2019, S6.2.
Coordonatorul se asigură că serviciile de consiliere și terapiile de specialitate se desfășoară în condiții optime și stabilește împreună cu personalul de specialitate repartiția numerică a copiilor/specialist; raportul optim recomandat este de 12 cazuri active concomitent/consilier. Dacă centrul are cabinet propriu, acesta este amenajat și dotat corespunzător. Copiii de minimum 10 ani și părinții au acces la datele din programul personalizat, în limitele interesului superior al copilului.

Barem: centrul asigură condițiile – 3 p; rolul coordonatorului – 4 p; raport optim – 3 p; dotare cabinet – 5 p; acces părinți – 5 p. Total 20 p.
20 puncte – Codul deontologic, cap. IV, B.
Standardele referitoare la onestitate și claritate în relații sunt: evitarea discriminării și a conflictului de interese; evitarea relației multiple; evitarea hărțuirii; evitarea abuzului; nonexploatarea; evitarea conflictului de interese/neintrarea în rol. Documentul detaliază regulile aferente art. 97–109.

Barem: 6 standarde × 2,5 p = 15 p; descrierea unui standard – 5 p. Total 20 p.
20 puncte – Legea nr. 213/2004, art. 18–19.
Dreptul de liberă practică se suspendă: temporar, la cerere; după 6 luni de neplată nejustificată a cotizației anuale, până la achitarea integrală; ca sancțiune disciplinară; pe perioada suspendării dreptului de a profesa dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă.

Dreptul încetează prin renunțare în scris ori în cazul condamnării pentru o faptă prevăzută de lege în legătură cu exercitarea profesiei sau al aplicării pedepsei complementare de interzicere a exercitării profesiei. Încetarea atrage radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică.

Barem: 4 situații de suspendare × 2,5 p = 10 p; renunțare – 2,5 p; condamnare – 2,5 p; pedeapsă complementară – 2,5 p; radiere – 2,5 p. Total 20 p.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

PsihologPrimăria Orăștie (Centrul de resurse pentru părinți și copii) Data publicării materialului: 3 iunie 2026

InstituțiaPrimăria Orăștie (Centrul de resurse pentru părinți și copii)

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului3 iunie 2026

Proba scrisă

Varianta 1

30 puncte. Precizați principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici și a personalului contractual din administrația publică, în conformitate cu prevederile art. 368 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
40 puncte.
1. 20 puncte. Enumerați minimum 10 atribuții în domeniul protecției copilului ale serviciilor publice de asistență socială organizate la nivelul municipiilor și orașelor, precum și ale persoanelor cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare.
2. 20 puncte. Enumerați aspectele care se au în vedere în determinarea interesului superior al copilului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare.
30 puncte. Precizați modalitățile de accesare ale serviciilor centrului și enumerați ce cuprinde programul personalizat de intervenție, conform Modulului II „Evaluare și planificare”, Standardul 2 – „Planificarea activităților/serviciilor” din Ordinul nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor.

Total: 100 puncte.

Barem

30 puncte. Art. 368 lit. a–j din OUG nr. 57/2019: 10 principii × 3 puncte.
40 puncte.
1. Art. 118 alin. (1) lit. a–k din Legea nr. 272/2004: 10 atribuții × 2 puncte = 20 puncte.
2. Art. 2 alin. (6) lit. a–e din Legea nr. 272/2004: 5 aspecte × 4 puncte = 20 puncte.
30 puncte. Modulul II, Standardul 2, §2.1: 3 modalități × 4 puncte = 12 puncte; conținutul programului personalizat de intervenție, lit. a–f: 6 informații × 3 puncte = 18 puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog Primăria Comunei Gugești Data publicării materialului: 14 mai 2026

InstituțiaPrimăria Comunei Gugești

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului14 mai 2026

Proba scrisă

Setul nr. 1 de subiecte pentru proba scrisă desfășurată la 14 mai 2026, ora 09:00, pentru ocuparea postului contractual de psiholog pe perioadă determinată, în cadrul proiectului „Construirea unui Centru de zi pentru persoane vârstnice Comuna Gugești, Județ Vrancea”, finanțat prin PIDS, Titlu apel: Comunități de Seniori – Regiuni mai puțin dezvoltate, cod PIDS/65/PIDS_P6/OP4, cod proiect 321648.

20 puncte. Prezentați dreptul la viață și la integritate fizică și psihică conform Constituției României, republicată.
20 puncte. Enumerați standardele de aderare a principiului responsabilității profesionale și sociale și detaliați standardul „Evitarea suferinței (a nu face rău)”, conform Hotărârii nr. 1/2018 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, cu modificările și completările ulterioare.
20 puncte. Ce se înțelege prin discriminare, conform prevederilor Ordonanței nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare?
20 puncte. Prezentați beneficiile de asistență socială ce se acordă persoanelor vârstnice care se găsesc în situații de vulnerabilitate, potrivit Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.
20 puncte. Enumerați criteriile de prioritate care se au în vedere pentru accesul unei persoane vârstnice în cămin, conform prevederilor Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, cu modificările și completările ulterioare.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog școlar Primăria Comunei Ștefăneștii de Jos – Compartiment Îndrumare și Dezvoltare Data publicării materialului: aprilie 2026

InstituțiaPrimăria Comunei Ștefăneștii de Jos

SpecialitateaPsihologie școlară

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțuluiaprilie 2026

Proba scrisă

Varianta 2

20 puncte. Detaliați protecția copiilor și a tinerilor, în conformitate cu prevederile din Constituția României, republicată.
20 puncte. Identificați tipurile de activități desfășurate de către psihologul cu drept de liberă practică, potrivit prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
20 puncte. Detaliați procedura de verificare a sesizărilor privind violența domestică, potrivit Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.
20 puncte. Identificați ce tipuri de practici discriminatorii pe criterii de sex sunt interzise angajatorului în relațiile de muncă, conform prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
20 puncte. Identificați situațiile în care intervine suspendarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului potrivit Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog Primăria Comunei Hănțești Data publicării materialului: 2 martie 2026

InstituțiaPrimăria Comunei Hănțești

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului2 martie 2026

Proba scrisă

Varianta I

Descrieți munca și protecția socială a muncii, conform art. 41 alin. (1) din Constituția României.
Enumerați 4 drepturi civile care sunt recunoscute copilului potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în cadrul Secțiunii 1 – Drepturi și libertăți civile.
Ce date și informații cuprinde Programul personalizat de intervenție conform Modulului II – Evaluare și planificare din Ordinul nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor?
Care sunt consecințele violenței asupra copilului potrivit Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie din 19.01.2011, parte integrantă din H.G. nr. 49/2011?
Ce este educația specială conform Anexei nr. 1 din H.G. nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat?

Descarcă Varianta I

Varianta II

20 puncte. Enumerați 5 forme de discriminare, conform art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. 5 × 4 p = 20 p.
30 puncte. Din ce surse de finanțare pot UAT-urile iniția proiecte destinate copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate potrivit Capitolului VI din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului?
20 puncte. Enumerați 4 drepturi ale beneficiarilor potrivit Modulului V din Ordinul nr. 27/2019.
15 puncte. De către cine se realizează identificarea situațiilor de violență în familie potrivit Capitolului IV din Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie din 19.01.2011, parte integrantă din H.G. nr. 49/2011?
15 puncte. Ce cuprinde învățământul special și special integrat conform Anexei nr. 2 din H.G. nr. 1251/2005?

Descarcă Varianta II

Barem

Nu există date privind baremul de corectare în materialele transmise.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog practicant Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc (Centrul de zi de recuperare pentru copii cu dizabilități) Data publicării materialului: 26 ianuarie 2026

InstituțiaPrimăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc – Direcția de asistență socială

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului26 ianuarie 2026

Proba scrisă

Varianta 1 – 26 ianuarie 2026

20 puncte. Definiți Colegiul Psihologilor din România și enumerați 4 atribuții ale acestuia, conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
20 puncte. Care sunt obligațiile principale ale asistentului personal al persoanei cu handicap, conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap?
20 puncte. Precizați care sunt atribuțiile principale ale comisiei pentru protecția copilului care funcționează în subordinea consiliului județean și, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
20 puncte. Enumerați 5 principii care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică, conform O.U.G. nr. 57/2019.
20 puncte. Care sunt actele doveditoare care însoțesc cererea pentru acordarea dreptului la asistență socială sub formă de servicii sociale pentru persoana cu handicap, conform H.G. nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006?

Descarcă PDF – Varianta I · Descarcă PDF – Varianta II

Barem

Varianta 1

20 puncte – Legea nr. 213/2004, Capitolul III, Secțiunea 1, art. 23 alin. (1) și art. 24.
Definiție: 10 puncte. Enumerarea atribuțiilor: 4 × 2,5 puncte = 10 puncte. Total: 20 puncte.
20 puncte – Legea nr. 448/2006, Capitolul II, Secțiunea a 2-a, art. 38.
Enumerare: 5 × 4 puncte = 20 puncte. Total: 20 puncte.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, Capitolul VII, Secțiunea a 2-a, art. 115 alin. (1).
Enumerare: 4 × 5 puncte = 20 puncte. Total: 20 puncte.
20 puncte – O.U.G. nr. 57/2019, Partea a VI-a, Titlul I, art. 368.
Enumerare drepturi/principii: 5 × 4 puncte = 20 puncte. Total: 20 puncte.
20 puncte – H.G. nr. 268/2007, Anexa 1, Capitolul 3, Secțiunea 1, art. 19 alin. (1).
Enumerare: 4 × 5 puncte = 20 puncte. Total: 20 puncte.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog Primăria Comunei Măguri-Răcătău Data publicării materialului: aprilie 2026

InstituțiaPrimăria Comunei Măguri-Răcătău

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțuluiaprilie 2026

Proba scrisă

Varianta I

20 puncte. Care sunt simbolurile naționale ale României?
20 puncte. Ce obligații are psihologul cu drept de liberă practică?
20 puncte. Enumerați tipuri de activități desfășurate de psihologul cu drept de liberă practică.
20 puncte. Cine are dreptul să exercite profesia de psiholog?
20 puncte. Definiți următorii termeni: procesul de incluziune socială, procesul de integrare socială, protecția socială, sărăcia, servicii comunitare.

Varianta II

20 puncte. Ce tipuri de activități desfășoară psihologul cu drept de liberă practică?
20 puncte. Cum se ia declarația unui copil în cadrul unui proces de abuz, neglijare, înstrăinare părintească, exploatare și orice formă de violență?
20 puncte. Cum se clasifică beneficiile de asistență socială în funcție de scopul lor?
20 puncte. Care sunt obligațiile psihologului cu drept de liberă practică?
20 puncte. Cine are dreptul să exercite profesia de psiholog?

Barem

Varianta I

20 puncte. Barem: Constituția României, art. 12 – Simboluri naționale.
20 puncte. Barem: Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, art. 17. Se acordă 6 × 3,3 puncte = 19,8 puncte, iar pentru analiză și sinteză – 0,2 puncte. Total: 20 puncte.
20 puncte. Barem: Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, Capitolul I, art. 5 lit. a), b), c), d), e).
20 puncte. Barem: Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, Capitolul I – Dispoziții generale, art. 2.
20 puncte. Barem: Legea asistenței sociale nr. 292/2011, Capitolul I, art. 6 lit. cc), dd), ee), hh), ii).

Varianta II

20 puncte. Barem: Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, Capitolul I – Dispoziții generale, art. 5.
20 puncte. Barem: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Capitolul V – Protecția copilului care a săvârșit o faptă penală și nu răspunde penal, Secțiunea a 3-a, art. 101.
20 puncte. Barem: art. 9 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011.
20 puncte. Barem: Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, Capitolul II, Secțiunea a 3-a, art. 17 lit. a), b), c), d), e), f).
20 puncte. Barem: Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, Capitolul I – Dispoziții generale, art. 2.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog debutant Primăria Comunei Miroslava (Centrul de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice din sat Valea Ursului) Data publicării materialului: 27 aprilie 2026

InstituțiaPrimăria Comunei Miroslava

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului27 aprilie 2026

Proba scrisă

Lucrare scrisă pentru concursul de recrutare organizat în vederea ocupării unei funcții contractuale de execuție de psiholog, clasa I, grad profesional debutant, în cadrul Centrului de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice din sat Valea Ursului.

25 puncte. Prezentați principiile răspunderii administrative așa cum sunt reglementate de art. 567 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
25 puncte. Care sunt atribuțiile Consiliului în vederea combaterii faptelor de discriminare conform art. 19 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare?
25 puncte. Care sunt tipurile de activități pe care le poate desfășura psihologul cu drept de liberă practică, conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările și completările ulterioare?
25 puncte. Enumerați 5 (cinci) principii care stau la baza acordării serviciului social conform art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Barem

Varianta nr. 1

25 puncte – O.U.G. nr. 57/2019, art. 567.
Principiile răspunderii administrative:
1. Principiul legalității răspunderii – răspunderea administrativă nu poate opera decât în condițiile sau în cazurile prevăzute de lege, în limitele stabilite de aceasta, conform unei anumite proceduri desfășurate de autoritățile învestite în acest scop – 5 puncte.
2. Principiul justei sau proporționalității răspunderii – corelarea sancțiunii aplicate cu gradul de pericol social al faptei ilicite săvârșite și cu întinderea pagubei, în cazul producerii unei pagube, cu forma de vinovăție constatată, printr-o corectă individualizare – 10 puncte.
3. Principiul celerității – momentul aplicării sancțiunii trebuie să fie cât mai aproape de cel al manifestării faptei ilicite, fără amânări sau tergiversări inutile, pentru ca rezonanța socială a sancțiunii aplicate să fie maximă sporind efectul preventiv al acesteia – 10 puncte.
25 puncte – O.G. nr. 137/2000, art. 19 alin. (1).
În vederea combaterii faptelor de discriminare, Consiliul își exercită atribuțiile în următoarele domenii:
1. prevenirea faptelor de discriminare – 5 puncte;
2. medierea faptelor de discriminare – 5 puncte;
3. investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare – 5 puncte;
4. monitorizarea cazurilor de discriminare – 5 puncte;
5. acordarea de asistență de specialitate victimelor discriminării – 5 puncte.
25 puncte – Legea nr. 213/2004, art. 5.
Psihologul cu drept de liberă practică desfășoară următoarele tipuri de activități:
1. studiul comportamentului uman și al proceselor mentale – 5 puncte;
2. investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice – 5 puncte;
3. elaborarea și aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici umane – 5 puncte;
4. testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional – 5 puncte;
5. interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare – 5 puncte.
25 puncte – H.G. nr. 867/2015, art. 5.
Barem de corectare: 5 principii × 5 puncte = 25 puncte.

Principiile specifice care stau la baza prestării serviciilor sociale sunt următoarele:
1. respectarea și promovarea cu prioritate a interesului persoanei beneficiare;
2. protejarea și promovarea drepturilor persoanelor beneficiare în ceea ce privește egalitatea de șanse și tratament, participarea egală, autodeterminarea, autonomia și demnitatea personală și întreprinderea de acțiuni nediscriminatorii și pozitive cu privire la persoanele beneficiare;
3. asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării persoanei beneficiare;
4. deschiderea către comunitate;
5. asistarea persoanelor fără capacitate de exercițiu în realizarea și exercitarea drepturilor lor;
6. asigurarea în mod adecvat a unor modele de rol și statut social, prin încadrarea în unitate a unui personal mixt;
7. ascultarea opiniei persoanei beneficiare și luarea în considerare a acesteia, ținându-se cont, după caz, de vârsta și de gradul său de maturitate, de discernământ și capacitate de exercițiu;
8. facilitarea menținerii relațiilor personale ale beneficiarului și a contactelor directe, după caz, cu frații, părinții, alte rude, prieteni, precum și cu alte persoane față de care acesta a dezvoltat legături de atașament;
9. promovarea unui model familial de îngrijire a persoanei beneficiare;
10. asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate a persoanei beneficiare;
11. preocuparea permanentă pentru identificarea soluțiilor de integrare în familie sau, după caz, în comunitate, pentru scurtarea perioadei de prestare a serviciilor, în baza potențialului și abilităților persoanei beneficiare de a trăi independent;
12. încurajarea inițiativelor individuale ale persoanelor beneficiare și a implicării active a acestora în soluționarea situațiilor de dificultate;
13. asigurarea unei intervenții profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
14. asigurarea confidențialității și a eticii profesionale;
15. primordialitatea responsabilității persoanei, familiei cu privire la dezvoltarea propriilor capacități de integrare socială și implicarea activă în soluționarea situațiilor de dificultate cu care se pot confrunta la un moment dat;
16. colaborarea centrului/unității cu serviciul public de asistență socială.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog specialist Primăria Comunei Călinești (Centrul de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii) Data publicării materialului: martie 2026

InstituțiaPrimăria Comunei Călinești

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțuluimartie 2026

Proba scrisă

Varianta 2

20 puncte. Enumerați 5 principii regăsite în art. 6 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului conform cărora se realizează respectarea și garantarea drepturilor copilului.
20 puncte. Prezentați drepturile copilului cu handicap așa cum sunt prevăzute de art. 49 și 50 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
20 puncte. Enunțați în ce condiții se poate modifica contractul individual de muncă și elementele care pot fi modificate conform art. 41 din Codul muncii, stabilit prin Legea nr. 53/2003.
20 puncte. Prezentați drepturile și libertățile civile ale copilului prevăzute la art. 9 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
20 puncte. Definiți și clasificați serviciile sociale conform Legii nr. 292/2011 a asistenței sociale.

Barem

Varianta 2

20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 6.
Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii:
1. respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
2. egalitatea șanselor și nediscriminarea;
3. responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești;
4. primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului;
5. descentralizarea serviciilor de protecție a copilului, intervenția multisectorială și parteneriatul dintre instituțiile publice și furnizorii privați acreditați;
6. asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil;
7. respectarea demnității copilului;
8. ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și gradul său de maturitate;
9. asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție;
10. celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;
11. asigurarea protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării, înstrăinării părintești sau a oricărei forme de violență asupra copilului;
12. interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblul reglementărilor din această materie;
13. menținerea fraților împreună.
Documentul consemnează și actualizările legislative intervenite asupra formulării art. 6, inclusiv înlocuirea sintagmei referitoare la organismele private autorizate și modificările din 2024 privind protecția împotriva înstrăinării părintești și menținerea fraților împreună.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 49 și 50.
Art. 49
1. Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale – 2 puncte.
2. Copilul cu handicap are dreptul la educație, recuperare, compensare, reabilitare și integrare, adaptate posibilităților proprii, în vederea dezvoltării personalității sale – 2 puncte.
3. În vederea asigurării accesului la educație, recuperare și reabilitare, copilul cu handicap poate fi școlarizat în alt județ/sector al municipiului București decât cel de domiciliu, cu suportarea cheltuielilor din bugetul județului/sectorului în care se află unitatea de învățământ – 2 puncte.
4. Îngrijirea specială trebuie să asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copiilor cu handicap. Îngrijirea specială constă în ajutor adecvat situației copilului și părinților săi ori, după caz, situației celor cărora le-a fost încredințat copilul și se acordă gratuit, ori de câte ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv și fără discriminare al copiilor cu handicap la educație, formare profesională, servicii medicale, recuperare, pregătire în vederea ocupării unui loc de muncă, activități recreative, precum și la orice alte activități apte să le permită deplina integrare socială și dezvoltarea personalității lor – 4 puncte.
5. Organele de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale sunt obligate să inițieze programe și să asigure resursele necesare dezvoltării serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap și ale familiilor acestora în condiții care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia și să le faciliteze participarea activă la viața comunității – 4 puncte.
Art. 50
1. Copilul cu dizabilități beneficiază de asistență medicală gratuită, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât și pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite prin contractul-cadru – 4 puncte.
2. Părintele sau reprezentantul legal are obligația de a respecta și/sau urma serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu dizabilități încadrat în grad de handicap – 2 puncte.
20 puncte – Codul muncii, Legea nr. 53/2003, art. 41.
1. Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților – 5 puncte.
2. Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod – 3 puncte.
3. Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
  1. durata contractului – 2 puncte;
  2. locul muncii – 2 puncte;
  3. felul muncii – 2 puncte;
  4. condițiile de muncă – 2 puncte;
  5. salariul – 2 puncte;
  6. timpul de muncă și timpul de odihnă – 2 puncte.
20 puncte – Legea nr. 272/2004, art. 9.
1. Copilul are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale – 2 puncte.
2. Copilul este înregistrat imediat după naștere și are de la această dată dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetățenie și, dacă este posibil, de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijit, crescut și educat de aceștia – 3 puncte.
3. Mamele minore, care au împlinit vârsta de 16 ani, au dreptul să decidă cu privire la copilul lor, putând să semneze documente cu caracter medical și/sau administrativ care au legătură cu îngrijirea, creșterea și dezvoltarea copilului – 5 puncte.
4. Părinții aleg numele și prenumele copilului, în condițiile legii – 2 puncte.
5. Copilul are dreptul de a-și păstra cetățenia, numele și relațiile de familie, în condițiile prevăzute de lege, fără nicio ingerință – 3 puncte.
6. Dacă se constată că un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identității sale sau de unele dintre acestea, instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să ia de urgență toate măsurile necesare în vederea restabilirii identității copilului – 5 puncte.
20 puncte – Legea nr. 292/2011, art. 27 și art. 30.
Art. 27
1. Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții – 4 puncte.
2. Serviciile sociale sunt servicii de interes general și se organizează în forme/structuri diverse, în funcție de specificul activității/activităților derulate și de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari – 1 punct.
Art. 30
1. După scopul lor, serviciile sociale pot fi clasificate în servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserție/reinserție socială etc. – 2 puncte.
2. După categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi clasificate în servicii sociale destinate copilului și/sau familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, victimelor violenței în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanelor cu afecțiuni psihice, persoanelor din comunități izolate, șomerilor de lungă durată, precum și servicii sociale de suport pentru aparținătorii beneficiarilor – 3 puncte.
3. După regimul de asistare, serviciile sociale se clasifică în – 3 puncte:
  1. servicii cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidențiale, locuințe protejate, adăposturi de noapte sau alte categorii de centre cu cazare stabilite în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin H.G. nr. 867/2015, precum și în regulamentele-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale – 2 puncte;
  2. servicii fără cazare: centre de zi, centre și/sau unități de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanța socială etc.
4. După locul de acordare, serviciile se asigură – 2 puncte:
  1. la locuința de domiciliu sau reședință a beneficiarului, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 24;
  2. în centre de zi;
  3. în centre rezidențiale;
  4. la domiciliul persoanei care acordă serviciul;
  5. în comunitate.
5. După regimul juridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private – 2 puncte.
6. După regimul de acordare, serviciile se acordă în regim normal și regim special – 3 puncte:
  1. servicii acordate în regim de accesare, contractare și documentare uzuale;
  2. servicii acordate în regim special cu eligibilitate și accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive oferite în regim de birocrație redusă și un set de servicii sociale care pot fi accesate de beneficiari în condițiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, persoane care practică prostituția, victimele violenței în familie, victime ale traficului de persoane; serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii;
  3. categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Expert gradul IA – psihologCurtea de Apel BacăuData publicării materialului: 15 mai 2024

InstituțiaCurtea de Apel Bacău

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării anunțului15 mai 2024

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Grila de corectare

2 p

Ipoteze – generale și specifice

Verificare existența unei tulburări de personalitate.
Verificare existența unei situații de viață/personală tulburată/încărcată.

3 p

Teste de personalitate.
Teste proiective.
Interviul (ghid structurat, nestructurat; grilă de observație).
Chestionare de lucru (create) sau standardizate: analiza relațiilor de comunicare; întrebări cvasi-situaționale; climat organizațional; dominante motivaționale; mentalitate față de muncă; onestitate profesională; satisfacție în muncă (Ticu Ctin).

2 p

Teste de personalitate.
Teste decizionale.
Teste de aptitudini și capacități (perceptive, memorie, reprezentări spațiale, atenție concentrată și distributivă, raționament).

2 p

Negocierea conflictelor (negociere, mediere, arbitrare).
Relația dintre motivație–satisfacție–performanță.
Tip intervenție: cognitiv-comportamentală; experiențială; terapii scurte; sistemică.

1 p din oficiu.

Bibliografia

Nu există date.

Tematica

Nu există date.

Psiholog principal Complexul Sportiv Național „Arcul de Triumf” Data publicării materialului: 30 mai 2025

InstituțiaComplexul Sportiv Național „Arcul de Triumf”

Specialitatea—

Număr candidați înscriși—

Data publicării materialului30 mai 2025

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele probei scrise.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

H.G. nr. 576/2023 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Agenției Naționale pentru Sport.
H.G. nr. 882/2022 privind înființarea Complexului Sportiv Național „Arcul de Triumf” București.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, modificată și completată.
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, modificată și completată.
Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, modificată și completată.

Se va studia legislația actualizată la momentul publicării anunțului de concurs.

Tematica

Organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Sport.
Organizarea și funcționarea Complexului Sportiv Național „Arcul de Triumf”.
Drepturile și obligațiile psihologilor cu drept de liberă practică.
Suspendarea și încetarea dreptului de liberă practică. Radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.
Interdicții și incompatibilități în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Victima violenței domestice – drepturi.
Ordinul de protecție provizoriu.
Consilierea psihologică a victimelor unor infracțiuni și alte forme de asistență a victimelor infracțiunilor.

PsihologCentrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog Data publicării materialului: 25 februarie 2025

InstituțiaCentrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog

Specialitatea—

Număr posturi2

Data publicării materialului25 februarie 2025

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 487/2002, republicată – Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice.
Legea nr. 488/2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și Normele de aplicare, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 1424/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, cu modificările și completările ulterioare.

Descarcă anunțul concursului · Descarcă tematica și bibliografia

Tematica

Tematica este aceeași listă de acte normative indicată în anunț la rubrica „Bibliografie și tematică”.

Psiholog practicantCentrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog Data publicării materialului: 31 iulie 2024

InstituțiaCentrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog

Tip postPerioadă determinată

Data publicării materialului31 iulie 2024

Proba scrisă

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea nr. 487/2002, republicată – Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice.
Normele de aplicare ale Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, indicate în anunț.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și normele de aplicare, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 1424/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, cu modificările și completările ulterioare.

Tematica

Nu există date distincte.

Consilier gradul I – psiholog Consiliul Superior al Magistraturii – Compartimentul de psihologie a personalului Data publicării materialului: 14 ianuarie 2023

InstituțiaConsiliul Superior al Magistraturii

CompartimentCompartimentul de psihologie a personalului

Număr posturi1

Data publicării materialului14 ianuarie 2023

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Bogathy, Z. (2004), „Analiza muncii”, în Bogathy, Z. (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași.
Constantin, T. (2004), Evaluarea psihologică a personalului, Editura Polirom, Iași.
Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Editura Polirom, Iași.
Sava, F. (2004), „Tehnici și metode în examinările psihologice”, în Bogathy, Z. (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași.
Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1073/2018, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 1 din 24 noiembrie 2018 a Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Tematica

Analiza muncii
- Etapele analizei muncii;
- Metode utilizate în analiza muncii.
Selecția psihologică a personalului
- Concepte fundamentale în selecția psihologică;
- Predictori utilizați în selecția personalului;
- Validitatea selecției de personal.
Tehnici și metode în examinările psihologice
- Observația;
- Testele psihologice;
- Chestionarul;
- Interviul;
- Conduita psihologului în examinările psihologice.
Solicitarea profesională și oboseala
- Solicitarea profesională;
- Oboseala;
- Sindromul de epuizare (burnout).
Adaptarea profesională
- Teoria adaptării la muncă;
- Comportamente contraproductive în muncă.
Analiza climatului organizațional
- Strategia de evaluare a climatului organizațional;
- Construirea chestionarelor de opinie (nestandardizate);
- Analiza climatului organizațional general;
- Analiza comunicării organizaționale.
Organizarea curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate, judecătoriilor, precum și parchetelor de pe lângă acestea.
Consiliul Superior al Magistraturii
- Atribuțiile Compartimentului de psihologie a personalului.
Colegiul Psihologilor din România
- Standarde etice specifice privind evaluarea și diagnoza psihologică.

Consilier debutant – psiholog Consiliul Superior al Magistraturii – Compartimentul de psihologie a personalului Data publicării materialului: 14 ianuarie 2023

InstituțiaConsiliul Superior al Magistraturii

CompartimentCompartimentul de psihologie a personalului

Număr posturi1

Data publicării materialului14 ianuarie 2023

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Bogathy, Z. (2004), „Analiza muncii”, în Bogathy, Z. (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași.
Constantin, T. (2004), Evaluarea psihologică a personalului, Editura Polirom, Iași.
Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Editura Polirom, Iași.
Sava, F. (2004), „Tehnici și metode în examinările psihologice”, în Bogathy, Z. (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași.
Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1073/2018, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 1 din 24 noiembrie 2018 a Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Tematica

Analiza muncii
- Etapele analizei muncii;
- Metode utilizate în analiza muncii.
Tehnici și metode în examinările psihologice
- Observația;
- Testele psihologice;
- Chestionarul;
- Interviul;
- Conduita psihologului în examinările psihologice.
Solicitarea profesională și oboseala
- Solicitarea profesională;
- Oboseala;
- Sindromul de epuizare (burnout).
Adaptarea profesională
- Teoria adaptării la muncă;
- Comportamente contraproductive în muncă.
Analiza climatului organizațional
- Strategia de evaluare a climatului organizațional;
- Construirea chestionarelor de opinie (nestandardizate);
- Analiza climatului organizațional general;
- Analiza comunicării organizaționale.
Organizarea curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate, judecătoriilor, precum și parchetelor de pe lângă acestea.
Consiliul Superior al Magistraturii
- Atribuțiile Compartimentului de psihologie a personalului.
Colegiul Psihologilor din România
- Standarde etice specifice privind evaluarea și diagnoza psihologică.

Psiholog (expert) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Data publicării materialului: 15 septembrie 2022

InstituțiaDirecția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

PostPsiholog (expert)

Termen depunere dosare29 septembrie 2022

Data publicării materialului15 septembrie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Constantin, T. (2008), „Analiza climatului organizațional”, în Avram, E.; Cooper, C. (coord.), Psihologie organizațional-managerială. Tendințe actuale, Editura Polirom, Iași.
Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Editura Polirom, Iași.
Sava, F. (2004), „Tehnici și metode în examinările psihologice”, în Bogathy, Z. (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași.
Zlate, M. (2007), Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Editura Polirom, Iași.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Hotărârea nr. 1/2006 a Colegiului Psihologilor din România privind constituirea, declararea, înregistrarea și funcționarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăților civile profesionale de psihologie, precum și exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial.
Hotărârea nr. 1 din 24 noiembrie 2018 a Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 272 a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al DIICOT.

Tematica

Analiza psihologică a muncii
- Utilitatea analizei muncii;
- Modalități de abordare a analizei muncii;
- Tehnici de analiză a muncii.
Selecția psihologică a personalului
- Concepte fundamentale în selecția psihologică;
- Predictori utilizați în selecția personalului;
- Validitatea selecției de personal.
Tehnici și metode în examinările psihologice
- Observația;
- Testele psihologice;
- Chestionarul;
- Interviul;
- Conduita psihologului în examinările psihologice.
Solicitarea profesională și oboseala
- Solicitarea profesională;
- Oboseala;
- Sindromul de epuizare (burnout);
- Dependența față de muncă (workaholismul);
- Managementul stresului organizațional.
Adaptarea profesională
- Teoria adaptării la muncă;
- Comportamente contraproductive în muncă.
Analiza climatului organizațional
- Diferența față de alte concepte înrudite;
- Evoluția conceptului;
- Definiții ale climatului organizațional;
- Climat și cultură organizațională;
- Dimensiuni ale climatului organizațional.
Satisfacția în muncă
- Factorii satisfacției muncii;
- Relațiile dintre motivație, satisfacție și performanță.
Colegiul Psihologilor din România
- Psihologul cu drept de liberă practică;
- Funcționarea structurilor de psihologie;
- Standarde etice specifice privind evaluarea și diagnoza psihologică.
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor:
- Titlul I – Dispoziții generale, Capitolul II – Incompatibilități și interdicții;
- Titlul II – Cariera judecătorilor și procurorilor: Capitolul IV – Formarea profesională continuă și evaluarea periodică; Capitolul IV¹ – Evaluarea psihologică periodică; Capitolul VII – Suspendarea din funcție și încetarea funcției.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:
- Titlul I – Dispoziții generale: Capitolul I – Principiile organizării judiciare; Capitolul III – Dispoziții generale privind procedura judiciară;
- Titlul III – Ministerul Public: Capitolul I – Atribuțiile Ministerului Public; Capitolul II – Organizarea Ministerului Public; Secțiunea 1¹ – DIICOT.
Hotărârea nr. 272 a Secției pentru procurori a CSM: Titlul I, Titlul II, Titlul III, Titlul VIII – Capitolul XIV.

Psiholog (expert) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Data publicării materialului: 8 iunie 2022

InstituțiaDirecția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

PostPsiholog (expert)

Termen30 iunie 2022

Data publicării materialului8 iunie 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Constantin, T. (2008), „Analiza climatului organizațional”, în Avram, E.; Cooper, C. (coord.), Psihologie organizațional-managerială. Tendințe actuale, Editura Polirom, Iași.
Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Editura Polirom, Iași.
Sava, F. (2004), „Tehnici și metode în examinările psihologice”, în Bogathy, Z. (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași.
Zlate, M. (2007), Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Editura Polirom, Iași.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Hotărârea nr. 1/2006 a Colegiului Psihologilor din România privind constituirea, declararea, înregistrarea și funcționarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăților civile profesionale de psihologie, precum și exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial.
Hotărârea nr. 1 din 24 noiembrie 2018 a Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 272 a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al DIICOT.

Tematica

Analiza psihologică a muncii
- Utilitatea analizei muncii;
- Modalități de abordare a analizei muncii;
- Tehnici de analiză a muncii.
Selecția psihologică a personalului
- Concepte fundamentale în selecția psihologică;
- Predictori utilizați în selecția personalului;
- Validitatea selecției de personal.
Tehnici și metode în examinările psihologice
- Observația;
- Testele psihologice;
- Chestionarul;
- Interviul;
- Conduita psihologului în examinările psihologice.
Solicitarea profesională și oboseala
- Solicitarea profesională;
- Oboseala;
- Sindromul de epuizare (burnout);
- Dependența față de muncă (workaholismul);
- Managementul stresului organizațional.
Adaptarea profesională
- Teoria adaptării la muncă;
- Comportamente contraproductive în muncă.
Analiza climatului organizațional
- Diferența față de alte concepte înrudite;
- Evoluția conceptului;
- Definiții ale climatului organizațional;
- Climat și cultură organizațională;
- Dimensiuni ale climatului organizațional.
Satisfacția în muncă
- Factorii satisfacției muncii;
- Relațiile dintre motivație, satisfacție și performanță.
Colegiul Psihologilor din România
- Psihologul cu drept de liberă practică;
- Funcționarea structurilor de psihologie;
- Standarde etice specifice privind evaluarea și diagnoza psihologică.
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
- Titlul I – Dispoziții generale, Capitolul II – Incompatibilități și interdicții;
- Titlul II – Cariera judecătorilor și procurorilor:
  - Capitolul IV – Formarea profesională continuă și evaluarea periodică;
  - Capitolul IV¹ – Evaluarea psihologică periodică;
  - Capitolul VII – Suspendarea din funcție și încetarea funcției de judecător și procuror.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
- Titlul I – Dispoziții generale: Capitolul I – Principiile organizării judiciare; Capitolul III – Dispoziții generale privind procedura judiciară;
- Titlul III – Ministerul Public: Capitolul I – Atribuțiile Ministerului Public; Capitolul II – Organizarea Ministerului Public; Secțiunea 1¹ – DIICOT.
Hotărârea nr. 272 a Secției pentru procurori a CSM: Titlul I, Titlul II, Titlul III, Titlul VIII – Capitolul XIV.

Expert psiholog gradul IADirecția Națională Anticorupție – Compartimentul protecția muncii Data publicării materialului: 4 mai 2022

InstituțiaDirecția Națională Anticorupție

PostExpert psiholog gradul IA

CompartimentProtecția muncii

Termen25 mai 2022

Data publicării materialului4 mai 2022

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Constantin, T. (2008), „Analiza climatului organizațional”, în Avram, E.; Cooper, C. (coord.), Psihologie organizațional-managerială. Tendințe actuale, Polirom, Iași.
Iliescu, D.; Nedelcea, C.; Ion, A. (2015), „Evaluarea psihologică în context organizațional”, în Ciorbea, I. (coord.), Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Trei, București.
Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Polirom, Iași.
Stevens, M. (2015), „Etica evaluării psihologice”, în Ciorbea, I. (coord.), Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Trei, București.
Zlate, M. (2007), Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Polirom, Iași.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – Titlul III, Capitolul I și Capitolul II, Secțiunile 1–2, art. 62–88.
O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție – Capitolele I–II, art. 1–12.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
Regulamentul de ordine interioară al DNA, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1643/2015 – articolele indicate în material.
H.G. nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.
Hotărârea nr. 1/2006 a Colegiului Psihologilor din România privind formele de exercitare a profesiei și exercitarea în regim salarial.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Descarcă tematica și bibliografia originală

Tematica

Analiza psihologică a muncii: definiții; utilitate; modalități de abordare; tehnici.
Selecția psihologică a personalului: concepte fundamentale; predictori; validitate; utilitate; aspecte etice și deontologice.
Metode de evaluare psihologică în context organizațional: teste; chestionare și inventare; interviul.
Solicitarea profesională și oboseala: solicitarea profesională; oboseala; burnout; workaholism; managementul stresului organizațional.
Adaptarea profesională: teoria adaptării la muncă; comportamente contraproductive.
Analiza climatului organizațional: importanță; delimitări; evoluție; definiții; climat și cultură; dimensiuni.
Satisfacția în muncă: factori; teorii; relațiile dintre motivație, satisfacție și performanță.
Performanța umană și accidentele de muncă: fiabilitate umană; erori; evenimente de muncă; rolul psihologului; prevenire.
Etica evaluării psihologice.
Colegiul Psihologilor din România: psihologul cu drept de liberă practică; structuri; Codul deontologic.
Organizarea și atribuțiile Ministerului Public.
Organizarea și funcționarea DNA.
Regulamentul de ordine interioară al DNA.

Consilier grad IA – psiholog Consiliul Superior al Magistraturii – Compartimentul de psihologie a personalului Data publicării materialului: 20 august 2021

InstituțiaConsiliul Superior al Magistraturii

PostConsilier grad IA – psiholog

Număr posturi2

CompartimentPsihologia personalului

Termen indicat14 septembrie 2021

Data publicării materialului20 august 2021

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Ciorbea, I.; Enache, R.; Sălceanu, C. (2015), „Evaluarea psihologică în context clinic”, în Ciorbea, I. (coord.), Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Editura Trei, București.
Constantin, T. (2008), „Analiza climatului organizațional”, în Avram, E.; Cooper, C. (coord.), Psihologie organizațional-managerială. Tendințe actuale, Editura Polirom, Iași.
Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Editura Polirom, Iași.
Stevens, M. (traducere și adaptare: Ramona Budui, Iuliana Lungu), „Etica evaluării psihologice”, în Ciorbea, I. (coord.), Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice, Editura Trei, București.
Tudose, F.; Tudose, C.; Dobranici, L. (2011), „Normă, normalitate și comportament normal” și „Sănătate și boală mintală”, în Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Trei, București.
Zlate, M. (2007), Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. II, Editura Polirom, Iași.
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1073/2018, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea nr. 1/2006 a Colegiului Psihologilor din România privind constituirea, declararea, înregistrarea și funcționarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăților civile profesionale de psihologie, precum și exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial.

Tematica

Analiza psihologică a muncii
- Definiții;
- Utilitatea analizei muncii;
- Modalități de abordare a analizei muncii;
- Tehnici de analiză a muncii.
Selecția psihologică a personalului
- Concepte fundamentale în selecția psihologică;
- Predictori utilizați în selecția personalului;
- Validitatea selecției de personal;
- Utilitatea selecției psihologice;
- Aspecte etice și deontologice.
Solicitarea profesională și oboseala
- Solicitarea profesională;
- Oboseala;
- Sindromul de epuizare (burnout);
- Dependența față de muncă (workaholismul);
- Managementul stresului organizațional.
Adaptarea profesională
- Teoria adaptării la muncă;
- Comportamente contraproductive în muncă.
Analiza climatului organizațional
- Importanța temei;
- Diferența față de alte concepte înrudite;
- Evoluția conceptului;
- Definiții ale climatului organizațional;
- Climat și cultură organizațională;
- Dimensiuni ale climatului organizațional.
Satisfacția în muncă
- Factorii satisfacției muncii;
- Teoriile satisfacției muncii;
- Relațiile dintre motivație, satisfacție și performanță.
Evaluarea clinică
- Conceptele de normă, normalitate, sănătate și boală mintală;
- Definirea, etapele și caracteristicile procesului de evaluare clinică;
- Etica evaluării psihologice.
Organizarea curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate, judecătoriilor, precum și a parchetelor de pe lângă acestea.
Consiliul Superior al Magistraturii
- Structura aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Atribuțiile Compartimentului de psihologie a personalului.
Colegiul Psihologilor din România
- Psihologul cu drept de liberă practică;
- Funcționarea structurilor de psihologie.

Psiholog Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” – Centrul de Consiliere Psihologică, Educațională și Profesională Data publicării materialului: 4 martie 2021

InstituțiaUniversitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”

PostPsiholog

StructuraCentrul de Consiliere Psihologică, Educațională și Profesională

Termen indicat26 martie 2021

Data publicării materialului4 martie 2021

Proba scrisă

Nu există date privind subiectele efective.

Barem

Nu există date.

Proba practică

Nu există date.

Barem

Nu există date.

Bibliografia

Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare: Titlul III – Învățământul superior; Titlul V – Învățarea pe tot parcursul vieții.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică – Colegiul Psihologilor din România.
Regulamentul (UE) 2016/679 – GDPR.
Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a GDPR în România.
Jigău, Mihai, Consilierea carierei, compendiu de metode și tehnici, Editura Sigma, București, 2007.
Nelson-Jones, Richard, Manual de consiliere, Editura Trei, București – orice ediție.
Mitrofan, Iolanda; Nuță, Adrian, Consiliere Cine, Ce, Cum?, Editura S.P.E.R., 2005.
Mitrofan, Iolanda, Psihoterapie – Repere teoretice, metodologice și aplicative, Editura S.P.E.R., 2008.
DSM V – Manual de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale, Editura Callisto, 2016.